Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Buchin – ridicată în anul 1855
Adresa bisericii parohiale: 327055 Buchin, nr. 1
Adresa casei parohiale: 327055 Buchin, nr. 12 A
Paroh: Preot iconom stavrofor IOAN FONTULN: 19.09.1975 – Dej, jud. Cluj
Hirotonit în anul 1999.
Paroh la Buchin din anul 1999.
Tel.: 0746049624;
Email: ioanfontul@yahoo.com
Parohia este situată în satul Buchin, comuna Buchin, judeţul Caraş-Severin. Localitatea Buchin se află la o distanţă de 5 km de Caransebeş, spre sud-est, pe malul drept al râului Timiş. Vatra veche a satului a fost în partea stângă a râului, iar după anul 1840 a început mutarea satului pe actuala vatră. Numele de Buchin derivă din cuvântul slav „buk” ce înseamnă fag, plus sufixul –in. Primul document scris care aminteşte de Buchin datează din anul 1411, fiind emis de regele Sigismund. În acest act apare numele nobilului Petru din Buchin. Într-un alt document din 1447, apare un alt nume, cel al lui Ladislau din Buchin, cunoscut de localnici cu numele de Pavel din Buchin. Un alt act din anul 1489 atestă Buchinul, împreună cu alte localităţi, ca fiind posesiunea familiei Fiat. Într-un document al Regimentului de Infanterie de Graniţă, la 1791 Buchinul avea 203 locuitori (107 bărbaţi şi 96 femei). În 1854, în sat trăiau 501 români, în 1878 erau doar 359 locuitori; în 1916 au fost 641 locuitori, în 1940 erau 800. Ocupaţia de bază a locuitorilor a fost agricultura, creşterea animalelor şi furnizarea pietrei de construcţie pentru clădiri civile şi administrative. Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul localităţii în locul numit „Cucuiul lui Ostivăr” au descoperit urme ale Culturii Coţofeni de acum 4.000 de ani.
Odată cu strămutarea satului s-a mutat şi biserica de lemn (1755), aceasta fiind incendiată în 1788 în timpul unei incursiuni turceşti. Între anii 1854-1855 s-a zidit în centrul satului noua biserică din piatră şi cărămidă arsă. Biserica poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului”, prăznuit la 8 septembrie, când este şi ruga satului. La 15 octombrie 1950, biserica a fost sfinţită de Vasile Lazarescu, Mitropolitul Banatului. Datorită lucrărilor de renovare a picturii interioare, în anul 1989 biserica a fost resfinţită de către Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. În urma lucrărilor de renovare a exteriorului, în anul 2008 biserica a fost resfinţită de către PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului. Biserica are casă parohială, cumpărată în anul 1930 de către credincioşi.
Biserica (19 x 8 m) a fost construită în stilul baroc. Turnul este acoperit cu tablă zincată, iar bolta, semicilindrică, cu ţigle solzi şi olane. Pictura murală, în ulei, a fost efectuată în anul 1856 de către pictorul Trifon Achimescu. Iconostasul este construit din cărămidă; pardoseala din ciment şi mozaic. În 1949 pictura bisericii a fost restaurată de Petru Lazăr care a mai efectuat pe placaj icoane ce s-au fixat pe bolta şi pereţii bisericii.
Lista preoţilor: Marincu (1660), Marian (1745), Stancu (1751), Petru Bona (1808), Gavril Iancovici (alias: Iancu, 1831-1832), Nicolae Cristescu (1832), Mihai Jurca (1833), Atanasie Bona (1842-1883), Romul Tinca (1883-1919), Remus Tinca (1920-1927), Victor Suru (1927), Nicolae Cojocaru (1928-1930), Iova Drăghina (1931-1933), Petru Turcan (1934-1943), Dănilă Birtea (1943-1949), Corneliu Temeş (1949-1971), Romulus Pop (1971-1977), Pavel Olariu (1977-1994), Aurelian Jucu (1994-1999), Ioan Fontul (1999 – prezent).
Şcoala primară – din 1776 – era frecventată la Petroşniţa. În localitatea Buchin, datorită străduinţei răposatului învăţător Busu Busuioc a funcţionat Ansamblul folcloric „Căluşaru”, care a păstrat tradiţia dansului şi a jocului popular. Între personalităţile Buchinului îi amintim pe următorii: profesorul de istorie Petru Hamat (1920-2001), învăţătorul Busu Busuioc (1913-1987), diaconul Olariu Cornel – profesor de teologie (1914-1998), poetul şi teologul Sorin Olariu, aflat actualmente în America.
Din anul 2003, în cadrul Parohiei din Buchin funcţionează un ONG sub numele de Asociaţia „Temeş Corneliu”. Asociaţia are un număr de 25 de membri activi care se implică în activităţi şi proiecte sociale, educative şi cultural-religioase.