04. Mănăstirea Nera
Hram: „Cuvioasa Parascheva” (14 octombrie, Buna Vestire (25 martie)
Adresa: Com. Sasca Montană, jud. Caraş-Severin
Numărul de vieţuitori: 87 (viaţă de obşte)
Acces rutier: D.N. 57 pe Ruta Oraviţa – Instersecţia de la Ciuchici – Macovişte – Sasca Montană, apoi pe drum forestier 2 km
Acces feroviar: Oraviţa
Posibilităţi de cazare: 8 persoane
Stareţă: Monahia Dositeia Constantin
Telefon: 0733044566
Mănăstirea Nera este aşezată în apropierea localităţii Sasca Montană, pe malul stâng al râului Nera, la 20 km de Oraviţa, în Munţii Locvei. Aşezământul monahal apare la iniţiativa şi prin strădaniile Domnului Dr. Pavel Chirilă, originar din Slatina-Nera şi fost director al Asociaţiei Christiana din Bucureşti. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, prin decizia de înfiinţare a mănăstirii, dată la 19 iulie 1994, ca biserica mănăstirească să fie închinată Sfintei Cuvioase Parascheva. Vrednicul de pomenire Emilian Birdaş, episcop al Caransebeşului în perioada 1994-1996, a pus piatra de temelie a aşezământului monahal în 14 octombrie 1994, iar în toamna aceluiaşi an a fost numită ca stareţă rasofora Nicodima Moisă.

Prin efortul maicilor şi cu bunăvoinţa oamenilor, în cursul aceluiaşi an au început lucrările de construcţie la biserica mănăstirii. Biserica este din lemn, are un plan triconic şi se aseamănă stilului moldovenesc. În anul următor (1995), a fost ridicată o clădire ce cuprinde chiliile maicilor şi atelierul de plante medicinale.

În 14 octombrie 1997, la hramul mănăstirii, a avut loc sfinţirea bisericii de către PS dr. Laurenţiu Streza al Caransebeşului, în prezent mitropolit al Ardealului. Cu acest prilej a fost înmânată o diplomă de cinstire Domnului Dr. Pavel Chirilă, principalul ctitor al acestui lăcaş monahal.

La 5 octombrie 2001 mănăstirea Nera a primit în dar, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, un rând din veşmintele folosite la acoperirea sfintelor moaşte ale Preacuvioasei Parascheva.

Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului, în anul 2007, a pus piatra de temelie la paraclisul de iarnă al mănăstirii cu hramul Bunavestire (25 martie). S-au mai construit un corp de chilii, arhondaric, trapeză şi ateliere pentru îndeletnicirile călugăriţelor (pictură, sculptură etc.).

În prezent, mănăstirea găzduieşte peste 85 de vieţuitoare. Pe lângă activitatea gospodărească, obştea mănăstirii a iniţiat, cu binecuvântarea chriarhului, un proiect social ce prevede construirea unui azil pentru bătrâni. În mănăstire se prepară şi produse naturiste pentru tratarea unor afecţiuni trupeşti, dar şi pentru consum alimentar. Produsele naturiste (ceaiuri, tincturi, alimente) sunt comercializate în magazinul mănăstirii şi în toate magazinele bisericeşti ale Episcopiei Caransebeşului. Mănăstirea are o frumoasă bibliotecă, ateliere de pictură, de litografie şi de sculptură în lemn.