Sărbătoarea Sfinților Români la Mănăstirea Vodița

Sărbătoarea Sfinților Români la Mănăstirea Vodița
În Duminica a doua după Rusalii, străvechea vatră monahală a Vodiţei a îmbrăcat veșminte de sărbătoare, eveniment prilejuit de sărbătoarea care adună an de an la Mănăstirea Vodița un numar mare de credinciosi, Duminica a II-a după Rusalii închinată Sfinţilor Români
Autor: www.episcopiaseverinului.ro
Încă de la declararea Duminicii a doua după Rusalii ca Duminică închinată Sfinților Români, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, la Mănăstirea Vodița reînființată în 1990, s-a creat o tradiție, ca un numar mare de credincioși să participe în această duminică la Sfânta Liturghie aici, ca la un hram, și, deși mănăstirea nu are o ctitorie în cinstea Sfinților Români, totuși această Duminică este considerată Hramul de vară al Mănăstirii.

În cinstitul așezământ slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de doi arhierei: Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului şi Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei. Alături a slujit un mare sobor de preoţi şi diaconi din Banat şi Oltenia. Prăznuirea a început din seara zilei de sâmbătă, 17 iunie, cu săvârşirea Vecerniei Mari cu Litie. În ziua hramului, Sfânta Liturghie arhierească a început în jurul orei 09:00. Răspunsurile stranei au fost date de către grupul psaltic "Sf. Gheorghe" de la Catedrala episcopală din Turnu Severin.

La finalul Sfintei Liturghii cei doi arhierei au citit rugăciuni de dezlegare și pentru izbăvirea de boli. De asemenea, Părintele Protosinghel Ioanichie Nicolăescu starețul Mănăstirii Vodița, pe temeiul 10947/2016 al Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe române a fost ridicat la rangul de arhimandrit primind după săvârsirea hirotesiei însemnele specific acestui rang și anume bedernița, brâul roșu, curcea pectorală și toiagul precum și cartea de hirotesie.

În cuvântul de învățătură de la finalul Sfintei Liturghii Preasfințitul Părinte Episcop Lucian Episcopul Caransebeșului le-a vorbit celor prezenți despre urmele de sfințenie lăsate de către Sfântul Nicodim cel Sfințit de la Vodița și Tismana, de asemenea ierarhul a tinut să își exprime bucuria neașteptată pe care a avut-o în această zi rămânând plăcut surprins „de numărul mare de credincioși prezenți aici în această zi ceea ce arată sfințenia acestor plaiuri binecuvântate de Sfântul Nicodim acum mai bine de 600 de ani când a trecut Dunărea pe mantia călugărească și a înființat aici Mănăstirea Vodița, iar de aici și alte mănăstiri ctitorite de el sau de ucenicii săi."

De asemenea Preasfințitul Părinte Nicodim Episcopul Severinului și Strehaiei a mulțumit Preasfințitului Părinte Lucian pentru cuvântul duhovnicesc de la finalul Sfintei Liturghii, iar celor prezenți multumindu-le pentru prezența în număr mare le-a adresat cuvânt de binecuvântare si de îndemn la a înmulți rugăciunea din timpul Sfintei Liturghii.

Mănăstirea Vodiţa este un important monument istoric şi de arhitectură din Oltenia, fiind cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar. Cel dintâi aşezământ a fost o mănăstire de călugări întemeiată între anii 1364-1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Tării Româneşti, Vlaicu-Vodã. A fost refăcută de Radu cel Mare în jurul anului 1500 şi de Cornea Brăiloiu în 1689, dar a cunoscut o perioadă de decădere după războiul austro-turc din 1718. Mănăstirea Vodiţa a fost reînfiinţată în anul 1990, când a fost începută restaurarea ctitoriei voievodale şi s-a construit un corp de chilii pentru desfăşurarea vieţii de obşte. La această mănăstire a fost copiat un tetraevanghel slavon miniat, cel mai vechi manuscris din Ţara Românească.

Data: 18 iunie 2017 • Vizualizări: 276