Deschiderea anului universitar la Reşiţa

Deschiderea anului universitar la Reşiţa
Luni, 4 octombrie 2010, la ora 11.00, în sala de festivităţi a Casei de Cultură a Sindicatelor Reşiţa, a avut loc festivitatea de deschidere a anului universitar 2010-2011 pentru studenţii Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa
Autor: Pr. dr. Nichifor Tănase
Luni, 4 octombrie 2010, la ora 11.00, în sala de festivităţi a Casei de Cultură a Sindicatelor Reşiţa, a avut loc festivitatea de deschidere a anului universitar 2010-2011 pentru studenţii Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa. Au participat doamna rector, prof. univ. dr. Doina Frunzăverde, domnul decan Gheorghe Popovici, părintele consilier eparhial Alin Câmpean, părintele Protopop Cătălin Nicolae Mirişan, d-l prorector Marin Mihăilă, d-l subprefect Verindeanu Nicolae, Mihai Stepănescu primarul Reşiţei, doamna prorector Gibert-Rainer Gillich.

În deschidere, doamna prof. univ. dr. ing. Doina Frunzăverde, rectorul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa, a ţintu să sublinieze continuitatea învăţământului universitar cărăşan pe durata a 39 de ani, timp în care “s-a schimbat oferta educaţională, baza materială şi structura organizatorică, nu s-a schimbat, însă, emoţia pe care o trăim cu toţii la fiecare început de an univesitar, emoţia reîntâlnirii”.

Primarul municipiului Reşiţa i-a îndemnat pe tineri să devină “pe lângă teoreticieni şi oameni implicaţi, care să spună acum, nu, unor practici ilicite”, şi a elogiat activitatea acestei universităţi recunoscută pentru calitatea procesului de învăţământ.

Domnul subprefect, Verindeanu Nicolae, a remarcat şi domnia sa importanţa existenţei acestei universităţi la nivelul judeţului Caraş-Severin: “La dezvolarea unei comunităţi sunt importante trei resurse: umană informaţională, financiară. Cea mai importantă este resursa umană, oferită prin prezenţa universităţii “Eftimie Murgu”.

Domnul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, ing. Ionesie Gherghioni a dresat un cuvânt de apreciere şi un omagiu rectoratului din partea preşedintelui judeţului Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, pentru activitatea deosebită desfăşurată pentru “dezvoltarea infrastructurii educaţionale în învăţământului universtar, cât şi pentru promovarea imaginii instituţei universitare a judeţului în ţară şi în context european”. Doamna rector a enumerat proiectele de infrastructură, în comun realizate cu sprijinul domnilor consilierilor judeţeni.

A urmat rugăciunea oficiată de părintele consilier Alin Câmpean, în care a fost invocată puterea “Celui care a învăţat pe Solomon înţelepciunea”, să “deschidă mintea” şi să “trimită Duhul cel Bun” care aduce “spor de înţelepciune”.

Cuvânt plin de încărcătură sufletească al părintelui protopop Nicolae Mirişan, a accentuat bucuria festivă primită şi prin binecuvântarea lui Dumnezeu pentru a începe un drum nou. A fost invocat Seneca care spunea “nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă”, iar interlocutorul a adăugat “învăţăm toată viaţa”: “Prin educaţie şlefuim umanitatea, formăm caractere, oameni de caracter. În limba greacă termenul desemna o încrustătură, adâncitură prin sculptare, formă prin dăltuire, cu semnificaţia spirituală de amprentă în fiinţa omenească prin educaţie”. În final, au fost adresate cadrelor universitare şi studenţilor, cuvintele de buinecuvântare la început de an universitar ale Prea Sfinţiei Sale părintele episcop Lucian al Caransebeşului, care poartă pe fiecare în parte în rugăciunile Prea Sfinţiei Sale.

În încheiere, doamna rector a invocat motivul pentru care nu ne-am aflat în amfiteatrul universităţii, acesta fiind în lucrări de reabilitare şi modernizare, care se vor finaliza la sfârşitul lunii octombrie, o dată cu ziua economistului, când vor fi reluate lucrările de deschidere ale anului universitar. Oferta educaţională constă în programul universitar Bologna, 18 programe de licenţă, 10 rograme de studii masterale, studii doctorale la Facultatea de Inginerie. Spaţiile moderne, tehnicile de predare cu table electronice, sisteme de videoproiecţie, IT complet modernizat, laboratoare de cercetare la nivel european, cele 12 centre de cercetare, în care sau investit 700 mii de lei anul trecut, apoi cele 13 proiecte susţinute prin fonduri structurale în valoare de 11 milioane de roni (2,6 mil. euro), 4500 de studenţi înscrişi la 1 oct. 2010 şi numai 110 cadre didactice “sunt rezultate care ne fac cinste, dar ne şi obligă”; în plus, în activitatea de cercetare rulează 4 reviste ştiinţifice, bibliotecile, tipografia şi editura unde sau tipărit 60 de manuale universitare, sunt prilej de satisfacţie şi bucurie. Anul crucial 2009-2010 a fost unul al evaluării externe academice de către “Academia română pentru asigurarea calităţii în învăţământul universitar”, cei treisprezece experţi au evaluat capacitatea instituţională şi eficacitatea educaţională (gradul de inserţie pe piaţa muncii fiind de 60 %), oferind cel mai înalt calificativ posibil – grad de încredere ridicat. Ca spaţiu public obiectiv ce formează competenţe precise, unde cultura înseamnă capacitatea de a recunoaşte precedenţa, dar unde, în acelaşi timp, există oameni capabili nu numai să emită idei specialzate originale, viguros articulate, precum şi oameni capabili să se raporteze la ele în mod competent, acest spaţiu e reprezentant de Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa.

„Gândirea captivă” (Czeslaw Milosz), izolaţionismul şi deprofesionalizarea sunt evitate prin orientarea culturală într-un mediu de formare, pe care Mihail Şora îl desemnează prin sintagma „dialog generalizat”, iar Jürgen Habermas prin cel de „acţiune comunicativă” a societăţii deschise. Habermas a propus „reconstrucţia” antropologiei prin încorporarea comunicării („acţiunii comunicative”) ca mediu distinct al vieţii sociale.

Exodul, exilul intern sau blazarea unei mari părţi a tineretului a decimat masa critică a unei societăţi civile funţionale, s-a vorbit chiar de „moartea societăţii civile” (Andrei Cornea), de un spectacol al unei lumi care a murit cultural, fie prin muzeificare sau prin „competiţie mimetică” (René Girard), mergând până la decalaje de receptare în intenţia de a se sincroniza occidental. Dar şi în Occident se asistă la declinul masiv al noţiunilor tradiţionale de cultură; Samuel P. Huntigton a recurs la resuscitarea „pesimismului cultural” al lui Oswald Spengler.

În cadrul Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa funcţionează şi secţia de Teologie Ortodoxă Didactică, unde se pregătesc actualmente studii de licenţă şi de masterat. Cursurile Facultăţii de Teologie se desfăşoară într-un sediu special amenajat în municipiul Caransebeş, iar deschiderea festivă are loc mâine, 5 octombrie 2010, la catedrala episcopală din Caransebeş, în prezenţa Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului.

Data: 4 octombrie 2010 • Vizualizări: 1207