Elogiu lui Mihai Eminescu

Elogiu lui Mihai Eminescu
Duminică 16 ianuarie 2011, cu binecuvântarea PS Lucian al Caransebeşului, în Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Câlnic, Protopopiatul Reşiţa, s-a desfăşurat ultima etapă a proiectului „Mihai Eminescu în slove de aur” dedicat marelui poet.
Autor: Serviciul Prezidial
Duminică 16 ianuarie 2011, cu binecuvântarea PS Lucian al Caransebeşului, în Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Câlnic, Protopopiatul Reşiţa, s-a desfăşurat ultima etapă a proiectului „Mihai Eminescu în slove de aur” dedicat marelui poet.

După încheierea Sf. Liturghii, începând cu orele 12.00, lăcaşul de cult a găzduit o amplă manifestare dedicată aniversării a 161 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Manifestarea a debutat cu câteva zile înainte la Şcoala cu clasele I – VIII nr. 12 din Reşiţa şi la Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural Caraş-Severin. Activitatea didactică de la şcoala amintită s-a manifestat sub genericul „Săptămâna pentru Eminescu” şi a cuprins grupe de elevi din clasele a III –a A, a III – a B şi a II –a A aflaţi sub coordonarea doamnelor Institutor Simona Voin, Cornelia Bribete şi înv. Floarea Surulescu.

Invitat special şi partener la program a fost părintele Sorin-Valentin Popovici de la parohia Câlnic. Elevii au surprins prin mulţimea cunoştinţelor din biografia şi opera marelui poet. De asemenea elevii au creat diverse lucrări şi colaje inspirate din viaţa poetului şi lirica eminesciană. Un material documentar de tip power-point a stimulat şi mai mult interesul elevilor pentru opera lui Eminescu. În biblioteca şcolii, d-na Mariana Dreţcanu a prezentat câteva ediţii ale operelor lui Eminescu, argumentând încă interesul mare al elevilor spre carte şi spre cunoaştere. La finalul programului fiecare elev a recitat câte o poezie, s-au schimbat impresii şi s-au împărţit diplome. În încheiere părintele Sorin-Valentin Popovici a spus: „am rămas plăcut surprins de câte cunoştinţe au elevii dumneavoastră despre Mihai Eminescu, de interesul şi dorinţa de a participa la astfel de activităţi comune, la care şcoala dumneavoastră e mereu deschisă şi dispusă spre cultură şi spiritualitate invitându-mă aici.

Printre elevi am regăsit şi copii de la şcoala noastră catehetică, dat fiind apropierea de domiciliu şi frecventarea lăcaşului nostru de cult. De aceea şcoala dumneavoastră confirmă atât prin capacitatea cadrelor didactice de aici cât şi prin talentul elevilor pe care îi pregătiţi”. Începând din acest an ziua de 15 ianuarie a devenit „Ziua Naţională a Culturii Române”. Programul desfăşurat duminică 16 ianuarie în lăcaşul de cult al parohiei Câlnic a încununat manifestările dedicate culturii eminesciene desfăşurate în Protopopiatul Reşiţa.

El a debutat cu o expoziţie ce a cuprins ediţii de colecţie eminesciene şi diverse portrete de familie sau personale, pe etape de viaţă, ale poetului Mihai Eminescu. Printre invitaţi s-au aflat d-na director, dr. Liubiţa Raichici de la Direcţia de Cultură mai sus-amintită, poetul Iacob Roman, scriitorul Anton Georgescu, filologul Vasile C. Ioniţă, publiciştii locali Truică Ioan-Andrei şi Dorin Goia precum şi alţi factori de cultură locali. Invitat special a fost părintele, dr. Nichifor Tănase, inspector pe probleme de cateheză de la Episcopia Caransebeşului. Copiii de la Şcoala Catehetică a Parohiei Câlnic au susţinut în faţa credincioşilor prezenţi, încă de dimineaţă la Sf. Liturghie, un program de poezie, inspirate firesc din opera marelui poet sărbătorit.

Au urmat apoi luările de cuvânt. Poeta Liubiţa Raichici a spus: „tânăra generaţie ce se formează aici se clădeşte şi sub influenţa operelor lui Mihai Eminescu. Pentru a înţelege personalitatea marelui poet trebuie să cunoaştem una din componentele esenţiale ale operelor sale, şi anume bogăţia de idei, care înalţă orice simţire umană până la pătrunderea în miezul cugetărilor poetului. Prin creaţiile sale Mihai Eminescu a intrat în cultura universală, stăpânind până astăzi întreg universul poeziei româneşti. De aceea mă bucur că poezia lui Eminescu prezintă încă un interes mare în şcoala românească, stimulată de cadre bine pregătite şi de elevi dornici să se regăsească în universul copilăriei marelui poet din operele sale. Manifestarea de aici de la Câlnic se înscrie în şirul marilor activităţi culturale aflate la debut în acest an, ce are binecuvântarea Prea Sfinţitului Lucian, episcopul Caransebeşului, care dezvoltă, prin proiectul naţional „Hristos împărtăşit copiilor” şi astfel de activităţi comune, Biserica având un rol important în societate şi în implementarea adevăratelor valori ale poporului român”.

Poetul Iacob Roman a spus şi el câteva cuvinte: „Dacă ar fi să ne raportăm la viaţa lui Mihai Eminescu, ea este una exemplară, pentru că în ea regăsim idei şi motive din repertoriul literaturii universale. Nu este viaţa unui sfânt sau a unui anume erou evocat de vreo epopee, ci este viaţa unui om, care prin opera sa vastă şi-a adus contribuţia la bogăţia valorilor universale. Este viaţa unui geniu care a dezvoltat permanent arta şi ştiinţa poeziei, neacceptând compromisuri ci dăruind tot ce avea mai bun din fiinţa sa”. Filologul Vasile C. Ioniţă a precizat că: „A spune că Mihai Eminescu este poet naţional este prea puţin pentru el şi nedrept faţă de ceilalţi poeţi şi scriitori români, care prin operele lor, toţi sunt ai naţiunii şi patriei române. Spre deosebire însă de toţi ceilalţi este cel mai mare geniu al literaturii noastre, iar încadrarea sa ca poet universal este o calitate binemeritată”. Părintele inspector, dr. Nichifor Tănase a spus: „Operele lui Mihai Eminescu reflectă în cea mai mare parte şi credinţa poetului în divinitate. Însă credinţa poetului în Dumnezeu nu trebuie căutată sau limitată numai în aceste opere. A trage concluzii dintr-un anume detaliu sau altul înseamnă a extrapola nepermis. Spre exemplu implicarea poetului în organizarea manifestărilor de la Mănăstirea Putna din anul 1870 întrevede în el o triplă manifestare: credinţa ortodoxă a compatrioţilor săi, însemnătatea istorică a evenimentului şi evocarea figurii domnitorului Ştefan cel Mare. Toate acestea ne duc la concluzia credinţei sale în Dumnezeu şi în Biserica străbună. Aşa cum Hristos Domnul nu poate să lipsească din viaţa noastră tot aşa Mihai Eminescu nu poate să lipsească din literatura şi cultura română”.

În încheiere părintele Sorin-Valentin Popovici a afirmat: „Poetul Mihai Eminescu şi opera sa se bucură în continuare de aceeaşi apreciere. Ea renaşte şi se regăseşte la fiecare generaţie. Prin versurile sale, Mihai Eminescu explorează întreaga noastră fiinţă umană. Poate vă întrebaţi de ce o astfel de manifestare într-un lăcaş de cult? Tocmai pentru că Biserica promovează adevăratele valori ale poporului român iar faptul că, portretul poetului se regăseşte pictat în unele lăcaşuri de cult, arată stima şi aprecierea faţă de creaţiile sale şi contribuţia la patrimoniul universal, al limbii şi culturii române, pe care le întâlnim la Mihai Eminescu”.

Manifestarea de la Câlnic a fost aşadar un elogiu adus marelui nostru poet Mihai Eminescu la cei161 de ani de la naşterea sa, şi a Zilei Naţionale a Culturii Române, prin tot ce e mai bun şi mai frumos, un dar al generaţiilor actuale.

Data: 18 ianuarie 2011 • Vizualizări: 1642