Gânduri și impresii din capitala țării

Gânduri și impresii  din capitala țării
Și în acest an, cu ocazia hramului istoric al Catedralei Patriarhale din București, copii și tineri de pe întreg cuprinsul țării au fost premiați de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel
Autor: Departamentul de tineret
Și în acest an, cu ocazia hramului istoric al Catedralei Patriarhale din București, la praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena, copii și tineri de pe întreg cuprinsul țării au fost premiați de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pentru rezultatele deosebite obținute în cadrul concursului anual organizat de Sectorul Teologic-Educațional. Tema din acest an a concursului a fost „Biserica și Școala din sufletul meu”, la cele trei secțiuni ale concursului – literară, artistică și multimedia înscriindu-se aproximativ 400 de copii și tineri cu vârste între 7-18 ani din eparhia noastră.

Programul festivității de premiere a câștigătorilor la nivel național a debutat vineri, 20 mai, cu o festivitate desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” de la Palatul Patriarhiei în cadrul căreia a fost prezentat filmul realizat de Trinitas Tv care a ilustrat desfășurarea concursului la nivelul eparhiilor.

Sâmbătă, 21 mai, la finalul Sfintei Liturghii, oficiată de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a avut loc festivitatea de premiere a câștigătorilor din cele 29 de eparhii, pentru fiecare secțiune în parte. Delegația Episcopiei Caransebeșului a fost condusă, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Lucian, de părintele Mihai Ciucur, coordonatorul Departamentului de tineret, însoțit de cei trei tineri câștigători la nivel eparhial.

Întorși de la București, tinerii noștri au așternut câteva din gândurile și sentimentele lor, mărturii pe care le redăm, nemoderate, în continuare. Câștigătorul secțiunii artistice – Dragan Olariu, în vârstă de 13 ani din municipiul Reșița, a sintetizat foarte succint cele două zile petrecute la București: „Am trăit o bucurie foarte mare în momentul în care am fost premiat, dar am simţit şi o uşoară dezamăgire fiindcă mi-am dat seama de faptul că modelele de tineri sunt, în zilele noastre, o excepţie şi nu o regulă”.

Fire visătoare și dăruită cu mult talent în arta scrisului, Anita Radics de la Măureni – câștigătoarea secțiunii literare cu un eseu despre duhovnic, a concluzionat, în stilu-i caracteristic: „experienţa bucureşteană”, pentru mine, a fost una încărcată de o multitudine de emoţii. Într-un timp relativ scurt pentru a ne ajunge să cunoaştem capitala, am putut totuşi medita îndelung asupra bogăţiilor îndeosebi spirituale pe care le avem aici, în mirificul nostru colţişor de ţară. Am realizat că pe traseul oricărei călătorii, oriunde am ajunge, în orice mijloc de ţară, judeţ sau oraş, există o inimă care pulsează căldură îngerească şi care, atunci când simţi că vrei să îţi pleci genunchii înaintea ei, te cuprinde şi te întâmpină gândul de rugăciune din biserica de acasă. Am înţeles că în mijlocul oricărei mici nelinişti care ar putea să existe vreodată, rugăciunea e mâna care îmi mângâie sufletul şi care duce o fărâmă din el la Hristos ca să îl sfinţească cu dragoste. Am înţeles că locul nostru, al tuturor tinerilor, este pecetluit acolo, în casa Bisericii lui Hristos şi că ne aşteaptă neobosit să venim şi să-l ocupăm. Am înţeles, de asemenea, că pe teritoriul oricărei regiuni aş ajunge, tronul Bisericii lui Hristos va întruchipa mereu căldura braţelor în înfăşurarea căreia am siguranţa că mă voi afla oricând, pretutindeni, acasă.

Laureata secțiunii multimedia la nivel eparhial, cu un interviu luat compozitorului și dirijorului Sabin Păuța, tânăra Karina Sîtea din Reșița a surprins, la rândul ei, sentimentele trăite pe parcursul celor două zile: „În timpul călătoriei la Bucureşti, expresia «un ochi râde, altul plânge» mi s-a potrivit perfect. Îmi râdea sufletul de bucurie că nu l-am dezamăgit pe părintele Mihai, că am luat locul I. Eram fericită că voi ajunge la Patriarhie, că voi fi premiată de însuși Patriarhul Daniel. Văzând, însă, decadenţa bucureștenilor, privirile răutăcioase, comentariile insolente, comportamentul care lasă de dorit, m-am simţit în pericol. Crescută la Reșița, un orășel relativ liniștit, adoptată de peste doi ani de Moniom, un sătuc minunat, nu mi se părea că fac parte din peisaj... Îi mulțumesc, însă, lui Dumnezeu că atmosfera de la Patriarhie a fost specială! M-am liniștit ascultând slujba. Vocile îngerești ale coralei au făcut să-mi salte sufletul de bucurie. Ochii mi-au zâmbit privind frumusețea costumelor populare din toată țara. Toate sentimentele negative au dispărut lăsând loc sentimentului de pace. Simt că noi, cei care avem șansa asta, suntem datori să spunem tuturor care e calea spre liniștea sufletului: Calea e iubirea! E Dumnezeu!”

Se cuvine, deci, să medităm cu toții asupra rolului pe care fiecare dintre noi, „oamenii mari” - preoți, profesori, părinți sau bunici îl avem în formarea acestei generații. Să vedem, în ce măsură, fiecare dintre noi, ne-am făcut slujba deplin în ceea ce privește copiii și tinerii încredințați de Dumnezeu nouă spre a-i forma pentru lumea aceasta, dar, mai ales, pentru veșnicie.

Data: 25 mai 2016 • Vizualizări: 701