Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Gherasim Cristea a fost înmormântat la Râmnicu Vâlcea

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Gherasim Cristea a fost înmormântat la Râmnicu Vâlcea
Arhiepiscopia Râmnicului a fost astăzi, 12 aprilie 2014, în doliu. Clerul, credincioşii şi toţi cei care l-au cunoscut şi preţuit pe Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea şi-au luat rămas bun de la vrednicul ierarh care a trecut la Domnul în dimineaţa zilei de 9 aprilie 2014
Autor: www.basilica.ro
Arhiepiscopia Râmnicului a fost astăzi, 12 aprilie 2014, în doliu. Clerul, credincioşii şi toţi cei care l-au cunoscut şi preţuit pe Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea şi-au luat rămas bun de la vrednicul ierarh care a trecut la Domnul în dimineaţa zilei de 9 aprilie 2014. Slujba înmormântării a avut loc în Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Nicolae” din Râmnic şi a fost oficiată de către Înaltpreasfinitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei împreună cu mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfințitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Înaltpreasfințitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfinţitul Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfințitul Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanaților, Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfințitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

La slujba de înmormântare Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mesajul intitulat: UN MONAH DINAMIC ŞI UN PĂSTOR HARNIC. Mesajul Patriarhului României a fost transmis de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

„Părintele Arhiepiscop Gherasim al Râmnicului rămâne în memoria noastră ca fiind un arhipăstor misionar şi harnic, apărător înţelept al tradiţiei ortodoxe româneşti şi al monumentelor istorice bisericeşti”, a subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române în mesajul adresat cu acest prilej, adresând apoi părinteşti condoleanţe: „La acest moment de mare tristeţe pentru Arhiepiscopia Râmnicului şi pentru întreaga Biserica Ortodoxă Română, în numele ierarhilor Sfântului Sinod şi al nostru personal, adresăm familiei îndurerate, clerului, vieţuitorilor din mănăstiri şi credincioşilor îndoliatei Arhiepiscopii a Râmnicului, părinteşti condoleanţe, rugându-ne Domnului nostru Iisus Hristos, Arhiereul Cel Veşnic, să aşeze sufletul vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Gherasim, în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, în ceata sfinţilor Săi slujitori, care au binevestit lumii Evanghelia mântuirii şi a vieţii veşnice”.

„Peste o mie de credincioşi şi sute de preoţi au venit astăzi pentru a aprinde o lumânare şi a înalţa o rugăciune pentru cel care a fost timp de 40 de ani episcop şi Arhiepiscop al Râmnicului. Ei au venit cu jerbe de flori şi ofrande pentru cel care astăzi merge spre Braţele Părinteşti ale Tatălui Ceresc. Arhiepiscopul Gherasim Cristea va rămâne în memoria clerului şi credincioşilor ierarhul blând care a îmbinat ascultarea monahală cu administraţia arhiepiscopală, cel care a îmbinat muncă cu rugăciunea fiind un vrednic şi dinamic arhiereu în grădina ortodoxiei. Entuziasmul tineresc şi dragostea de frumos l-au recomandat un slujitor vrednic şi plin de lumină”, ne-a transmis Aurel Moisiuc, corespondent Radio TRINITAS, prezent la Râmnic.

Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului s-a născut la 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului din judeţul Ialomiţa.

În anul 1934, a fost primit ca frate la mânăstirea Cernica din apropierea Bucureştilor, apoi a urmat cursurile seminarului monahal al acestui aşezământ monastic şi ale seminarului „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1942. În anul 1948 a fost declarat licenţiat în Teologie laInstitutul Teologic de grad universitar din Bucureşti.

În anul 1937 a fost tuns în monahism, iar apoi hirotonit preot. După ce a slujit ca preot la mănăstirea Antim din Bucureşti timp de nouă ani, în anul 1952 a fost numit stareţ al mănăstirii Căldăruşani, renumita ctitorie a domnitorului Matei Vodă Basarab din secolul al XVII-lea.

În anul 1970, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales Arhiereu vicar al Eparhiei Dunării de Jos, cu titulatura de Constănţeanul. În acea perioadă a comunismului ateist, în anul 1971, a contribuit la descoperirea moaştelor celor patru martiri de la Niculiţel, Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filippos (sec. IV), pe care le-a aşezat spre închinare la mănăstirea Cocoş din judeţul Tulcea, unde se află şi astăzi.

În anul 1975, Sfântul Sinod l-a ales Arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titulatura de Piteşteanul, iar în ziua de 30 septembrie 1984, a fost ales Episcop titular al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului de Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române.

În ședința de lucru din 18-19 iunie 2009, Sfântul Sinod a hotărât ridicarea Episcopiei Râmnicului la rangul de Arhiepiscopie şi a Preasfințitului Părinte Gherasim la rangul de Arhiepiscop al Râmnicului.

În plan administrativ-gospodăresc, Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim al Râmnicului a consolidat şi restaurat numeroase biserici din eparhie, precum şi mânăstirile Cozia, Turnu, Stănişoara, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele şi schiturile Ostrov, Cornet, Iezer etc.

În ultimii ani, prin purtarea sa de grijă a fost construit Centrul cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi o cantină socială la sediul administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului.

A participat ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române la simpozioane şi întruniri teologice în străinătate şi este autorul a numeroase articole, studii şi cărţi dintre care menţionăm: „Războiul de independenţă în documentele Episcopiei Râmnicului şi Argeşului” (1977), „Istoria Mânăstirii Govora” (1995), „Istoria Mânăstirii Căldăruşani” (1997), „Viaţa Sfântului Martir Constantin-Vodă Brâncoveanu şi a celor împreună pătimitori cu Dânsul” (2001), „Istoria Mânăstirii Hurezi” (2003) etc.

Data: 12 aprilie 2014 • Vizualizări: 1220