Mesaj de condoleanţe al Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, la trecerea în veşnicie a Preotului Nicolae Doru Eftimie

Mesaj de condoleanţe al Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, la trecerea în veşnicie a Preotului Nicolae Doru Eftimie
Preaonoraţi şi Preacucernici Părinţi, îndurerată şi greu încercată familie, îndoliată asistenţă,
Autor: Serviciul Prezidial
În viziunea eshatologică a învăţăturii creştine, fericirea cea adevărată se dobândeşte prin Hristos şi prin Biserica Sa. Trecerea din această viaţă devine pentru creştini trecerea din fericirea cea vremelnică în fericirea cea veşnică. Moartea devine eliberare de toate slăbiciunile şi trebuinţele care pot să stânjenească fericirea desăvârşită a omului din viaţa viitoare. Prin moarte, firea omenească scapă de ultima slăbiciune intrată în ea de pe urma păcatului. Aceasta însă numai pentru că omul se ridică, prin credinţă şi prin iubirea lui Hristos, mai presus de moarte încă din viaţă, nemai temându-se de ea şi aşteptând-o ca un prilej de a se apropia şi mai deplin de Hristos.

Cu multă durere în suflet am aflat de trecerea la Domnul a celui care a fost preotul Nicolae Doru Eftimie, slujitor devotat şi statornic al Bisericii noastre strămoşeşti. Sfinția Sa, prin toată desfăşurarea vieţii sale a luptat pentru fericirea cea veşnică. A muncit să dobândească desăvârșirea turmei cuvântătoare şi o apreciere a semenilor, dovedită şi prin numeroasa prezenţă a Domniilor Voastre la această sfântă slujbă. Cu alte cuvinte, a luptat pentru un rost mai deosebit în viaţa sa pământească. Dar, mai presus de toate, a trăit şi le-a făcut pe toate cu gândul la veşnicie. A binecuvântat și purtat în rugăciuni generații de credincioși, cu demnitate și conștiinciozitate, înnobilând altarul străbun cu bunătatea și candoarea caracterului său și a formației sale de preot și duhovnic. În activitatea sa de preot la parohia Vrăniuț, între anii 1982 – 1989, dar mai ales la parohia Vrani, unde a slujit din 1989 până în prezent, a fost statornic rugător și păstor apreciat pentru toți credincioșii săi. În calitate de arhipăstor am efectuat o vizită canonică la parohia Vrani, unde l-am redescoperit pe păstorul Nicolae Doru Eftmie, la data de 24 mai 2009, drept pentru care i-am acordat cu multă dragoste distincția de iconom. De curând am programat o vizită pastorală pentru a săvârși o dumnezeiască Liturghie arhierească la parohia Vrani, însă părintele Doru Eftimie a făcut otpustul mai curând și de acum a dat binecuvântarea cea mare pentru Liturghia cea fără de sfârșit în cer.

Avem convingerea că dragostea sa pentru Dumnezeu şi suflet a biruit moartea, iar binefacerile sale îl însoţesc la această Mare Trecere, alături de rugăciunile noastre şi ale celor de faţă.

Întrucât nu am putut fi de faţă şi alături de familia greu încercată, prin această epistolă transmitem gândul nostru de sincere condoleanţe şi compasiune părintească familiei şi tuturor celor prezenţi, făgăduind că îl vom purta statornic în rugăciunile noastre, pe robul lui Dumnezeu preotul Doru Eftimie, fratele nostru.

Acum, în zilele trecerii sale la veşnicia cea nestricăcioasă, cele mai grăitoare cuvinte sunt ale Sfântului Apostol Pavel către ucenicul său Timotei: „lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit. De acum mi s-a gătit cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în ziua aceea, El, Dreptul Judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea Lui” (II Tim, 4, 7-8).

Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepții Săi!

+ Lucian
Episcopul Caransebeşului





Data: 31 iulie 2013 • Vizualizări: 1428