Personalitate marcantă a culturii bănăţene

Personalitate marcantă a culturii bănăţene
Protopopul Nicolae Stoica de Haţeg – mărturii recente
Autor: Pr. Daniel Alic

Personalitatea protopopului Nicolae Stoica de Haţeg (1751-1833) este una disputată de cercetători şi foarte complexă. Sunt controversate multe aspecte ale activităţii cronicarului, de la data de naştere şi până la paternitatea unor scrieri sau însemnări găsite pe diferite cărţi ale vremii.

Repere biografice

Personalitatea protopopului cronicar se conturează în puţine cuvinte urmând şirul sumar al vieţii sale. A făcut şcoala românească în Mehadia, a urmat cursurile şcolilor de limbă sârbă, germană şi latină din Timişoara (1763-1770); În perioada 1770-1773 s-a angajat ca scrib şi interpret la regimentul grăniceresc român – Bănăţean, apoi în slujba episcopului sârb din Timişoara (1773-1775); A fost apoi învăţător, apoi preot în Cornea, jud. Caraş-Severin (1777 - 1792), paralel “căpitan militar" şi interpret în armata austriacă. Între anii 1792- 1833 a fost protopop în Mehadia şi director al şcolilor naţionale ortodoxe româneşti şi sârbeşti de pe teritoriul regimentului “vlaho-ilir" din Banat. În această calitate, a ridicat o biserică în Mehadia Băi şi a îndrumat activitatea şcolilor printr-o serie de circulare, inspecţii pe teren, alcătuirea de manuale şcolare, traduceri şi prelucrări etc. A fost un cunoscător al mai multor limbi străine, însufleţit patriot, pasionat de istorie, arheologie şi numismatică, a scris mai multe cronici în limbile română, germană şi sârbă, pentru a face cunoscute faptele românilor. A fost înmormântat în Mehadia.

Lucrările distinsului protopop şi cărturar sunt apreciate astăzi nu numai pentru informaţia lor istorică, ci şi pentru descrierile făcute societăţii şi obiceiurilor locului, devenind astfel veritabile lucrări de istorie a mentalităţilor sfârşitului de secol XVIII şi început de secol XIX.
Prin lucrarea lui Dumnezeu, la refacerea exteriorului bisericii din Mehadia în anul 2010, s-a descoperit locul de veşnică odihnă al protopopului Nicolae Stoica de Haţeg.

Cronicarul se odihneşte la Mehadia


În urma adresei cu nr. 59 / 6 octombrie 2010 emisă de Oficiul Parohial Ortodox din Mehadia, Episcopia Caransebeşului a binecuvântat începerea lucrărilor de amenajare la exteriorul bisericii parohiale din localitate şi refacerea instalaţilor electrice din curtea bisericii. Aceste lucrări au presupus săparea şanţului de drenaj din jurul bisericii, decaparea şi retencuirea pereţilor exteriori şi introducerea energiei electrice în biserică prin cabluri subterane.

Localitatea Mehadia este o aşezare cu vestigii arheologice străvechi, rectitorirea bisericii parohiale fiind făcută de protopopul locului, Nicolae Stoica de Haţeg (1751-1833), personalitate culturală proeminentă a Banatului.

Ţinând cont că în partea de răsărit a bisericii, chiar pe linia mediană a absidei altarului a fost ridicată o piatră funerară care consemnează locul de veci al amintitului protopop şi luând în calcul şi părerile unor specialişti istorici care nu agreează ipoteza istorică a prezenţei mormântului în curtea bisericii, Episcopia Caransebeşului a îngăduit ca în locul respectiv (lângă absida altarului) să se desfacă cripta funerară descoperită la săparea şanţurilor de drenaj. Acest lucru a fost posibil deoarece biserica din Mehadia nu este trecută în lista monumentelor istorice din judeţul Caraş-Severin.

Inventarul funerar descoperit în cripta amintită demonstrează cu certitudine ca în acel loc a fost înmormântat un preot (cruce, părţi din veşminte preoţeşti, o monedă emisă în anul 1812). Dacă facem referire la tradiţia românească prin care ctitorii unei biserici se înmormântează lângă altarul edificiului, la tradiţia orală a locului care consemnează că în acel loc a fost înhumat protopopul Nicolae Stoica de Haţeg şi la cele descoperite în cripta dezvelită, putem afirma cu tărie că s-a descoperit locul de veşnică odihnă a ilustrului protopop şi cronicar al Banatului.

Dumnezeu să-i rânduiască veşnică odihnă!



Data: 17 noiembrie 2010 • Vizualizări: 842