Preasfințitul Părinte Episcop Lucian - doctor în teologie

Preasfințitul Părinte Episcop Lucian - doctor în teologie

Album foto
Marţi, 19 februarie a.c., la Centrul de restaurare artă sacră al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Craiova a avut loc susţinerea publică a lucrării de doctorat „Relaţiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, lucrare elaborată de Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului
Autor: Serviciul Cultural
Comisia de doctorat, prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei şi decanul Facultăţii de Teologie din Craiova, a avut ca membri pe: pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, îndrumătorul ştiinţific al lucrării, prof. univ. dr. Nicolae Bocşan de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pr. prof. univ dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie din Iaşi şi pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă de la Facultatea de Teologie din Bucureşti.

După cuvântul de deschidere rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu, a urmat disertaţia Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian, care a prezentat lucrarea într-o formă modernă şi interactivă prin vizionarea de slide-uri power-point. Preasfinţia Sa şi-a motivat alegerea temei în mod subiectiv, prin faptul că de la instalarea sa în calitate de episcop al Caransebeşului şi-a dedicat mult timp pentru studierea trecutului eparhiei pe care o arhipăstoreşte, manifestând deopotrivă intenţia de a evidenţia trecutul întregului Banat, spaţiu în care s-a născut şi format ca teolog şi păstor sufletesc. Autorul lucrării a specificat, ca motivaţie obiectivă a temei alese, că: „relaţia Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost bazată pe realităţi istorice ce au condiţionat, deopotrivă, atât dezvoltarea firească a românilor, cât şi a sârbilor. Cele mai susţinute relaţii s-au conturat în lupta pentru despărţirea românilor de ierarhia sârbă, începută cu mult aplomb în zorii secolului al XIX-lea, apoi, după Sinodul de la Carloviţ (1864-1865), în legăturile ce au existat între eparhiile româneşti şi sârbeşti în problema separaţiei patrimoniale din parohii. Înţelegerea acestor realităţi istorice pe care s-au grefat relaţiile dinte cele două Biserici surori şi legăturile dintre ele, constituie fundamentul prezentei lucrări.” Preasfinţitul Părinte Lucian a adăugat că lipsa informaţiilor din lucrări edite şi studierea lacunară a arhivelor bisericeşti în problema relaţiei dintre cele două Biserici au fost o provocare ce a determinat alcătuirea unei lucrări care să evidenţieze condiţiile istorice şi canonice ce au determinat legăturile religioase dintre români şi sârbi.

Conducătorul ştiinţific al lucrării, Părintele prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu, consilier patriarhal, a apreciat lucrarea pentru bogăţia de informaţii pe care le aduce în problema relaţiilor dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Sârbă, temeinicia argumentării istorice şi multitudinea surselor citate în lucrare.

D-l prof. univ. dr. Nicolae Bocşan, membru în comisie şi recunoscut istoric al Bisericii Româneşti din Transilvania în secolul al XIX-lea, cu studii valoroase despre românii şi sârbii din Banat, a apreciat pozitiv lucrarea de doctorat întocmită de Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian: „Teza aduce informaţii inedite din arhivele episcopale sau din arhivele naţionale, din cele protopopeşti şi parohiale despre realităţile concrete din parohii şi derularea procesului de separaţie… Partea a doua a tezei, care tratează relaţiile româno-sârbe şi procesul separaţiei începând din 1864 şi până la sentinţa din 1916 în procesul mănăstirilor, constituie secţiunea de rezistenţă a tezei, în cea mai mare parte a ei inedită, completată cu capitolele despre mănăstirile bănăţene şi despre episcopiile sârbeşti din Banat… Este o teză foarte bine documentată şi structurată, originală în cea mai mare parte a ei, întemeiată pe surse inedite din arhive şi din presa timpului, care a reuşit să reconstituie formarea şi organizarea Bisericii naţionale Ortodoxe Române din Austria şi apoi din Austro-Ungaria.”

După referatele membrilor comisiei, Preasfinţitul Părinte Lucian a adus mulţumiri Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, profesorilor referenţi şi tuturor celor prezenţi. A urmat deliberarea comisiei de doctorat care a decis, în unanimitate şi cu calificativ maxim, acordarea titlului ştiinţific de doctor în Domeniul fundamental Teologie Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului. Conform tradiţiei învăţământului teologic, la finalul susţinerii, Preafinţitul Părinte Episcop Lucian a depus jurământ.

Data: 20 februarie 2013 • Vizualizări: 2154