Simpozion teologic la Deva

Simpozion teologic la Deva
Joi, 17 octombrie, a avut loc la Deva deschiderea festivă a Simpozionului internaţional „Libertate şi constrângere religioasă – repere istorico-teologice”
Autor: Serviciul Cultural
Simpozionul s-a desfăşurat în sala de festivităţi „Spiru Haret” a Inspectoratului Şcolar Judeţean Hunedoara în perioada 17-18 octombrie. Cu acest prilej, a fost lansată cea de a treia ediţie a volumului „Istoriei mănăstirii Prislop”, monografie recent apărută la Editura Episcopiei Devei şi Hunedoarei, întocmită de pr. prof. dr. Mircea Păcurariu şi prezentată de pr. dr. Pavel Vesa.

După cuvântul de deschidere rostit de Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, au urmat prezentarea comunicărilor în plen. Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, a prezentat comunicarea cu tema „Manifestarea libertăţii religioase prin actul separaţiei 1865-1870”. Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a prezentat comunicarea cu tema „Pătimire, Despătimire şi Nepătimire la părinţii filocalici din secolele IV-VI”, Preasfinţitul Daniil, Episcop Administrator al Episcopiei Daciei Felix, a prezentat comunicarea cu tema „Edictul lui Cyrus şi sfârşitul robiei babilonice 538 î. Hr. – paradigmă a Edictului de la Mediolanum din anul 313”, Preasfinţitul Andrei Făgăraţanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a prezentat comunicarea cu tema „Slavă omenească sau ucenic al lui Hristos?”, iar Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului a prezentat comunicarea cu tema „Libertatea şi dragostea creştină în viaţa Bisericii”.

De asemenea, au prezentat comunicări în cadrul simpozionului, părintele prof. dr. Nicolae Chifăr, „Sinodalitatea Bisericii în timpul împăratului Constantin cel Mare” şi pr. dr. Daniel Alic consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului, „Îngrădiri moderne ale libertăţii religioase. Clerici din Episcopia Caransebeşului persecutaţi în perioada primului război mondial”.

Înainte de a da citire comunicării, Preasfinţitul Lucian a vorbit despre constrângerea religioasă în perioada regimului comunist şi despre cum trebuie înţeleasă libertatea în general şi libertatea religioasă în special la aproape un sfert de veac de la căderea regimului comunist.

De asemenea, în cadrul comunicării a fost subliniată ideea că „Prin grija episcopiilor de la Arad şi Caransebeş şi a celor două consistorii eparhiale, românii au reuşit în multe dintre localităţile mixte ale Banatului şi în pofida multor obstacole să aibă propriile biserici şi şcoli confesionale iar limba română să fie folosită ca limbă liturgică şi de instruire în şcoala naţională. Chiar dacă despărţirea de ierarhia sârbească a durat până în secolul al XX-lea, primii ani de după întemeierea mitropoliei româneşti de la Sibiu au fost hotărâtoare pentru stabilirea principiilor practice ce au dus la desfăşurarea ulterioară a separaţiei. Prin aceste principii a fost înlăturat procesul asimililare a populaţiei româneşti. Totodată, istoricul bănăţean I. D. Suciu denumeşte despărţirea ierarhică drept „dezrobire ierarhică” şi o cataloghează ca unul dintre cele mai importante acte politice ale neamului românesc din Ardeal şi Banat, care urmărea salvarea grabnică a românilor de la deznaţionalizare sigură” a precizat ierarhul bănăţean.

La simpozion au participat ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, precum şi peste 30 de profesori de istorie şi de teologie din ţară şi din străinătate. În cadrul lucrărilor simpozionului, participanţii au expus o paletă diversificată de aspecte privind libertatea de conştiinţă, raporturile Bisericii cu Statul, respectiv relaţia Ortodoxiei cu celelalte culte şi confesiuni creştine sau necreştine din antichitate şi până în contemporaneitate.

Data: 19 octombrie 2013 • Vizualizări: 615