Vizita canonică a Patriarhului României în Episcopia Devei şi Hunedoarei

Vizita canonică a Patriarhului României în Episcopia Devei şi Hunedoarei
În perioada 7-9 noiembrie 2014, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a efectuat o vizită canonică în Episcopia Devei şi Hunedoarei
Autor: www.basilica.ro
În perioada 7-9 noiembrie 2014, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a efectuat o vizită canonică în Episcopia Devei şi Hunedoarei. Vom prezenta în cele ce urmează evenimentele din această perioadă.

Patriarhul României a început vizita canonică în Episcopia Devei și Hunedoarei

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a ajuns în această seară la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Deva. Preafericirea Sa a fost primit de un sobor de ierarhi format din Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfințitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfințitul Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Daniil, Episcop locțiitor al Daciei Felix, Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfințitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfințitul Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, dar şi de preoţi şi credincioşi.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, soborul de ierarhi, preoţii şi credincioşii au întâmpinat racla cu sfintele moaşte ale Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu adusă de la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din București, de o delegație condusă de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

După săvârșirea slujbei de mulțumire, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie i-a mulțumit Preafericitului Părinte Daniel pentru vizita pe care o face în Episcopia Devei și Hunedoarei: „Ne onorează enorm vizita Preafericirii Voastre şi ne demonstrează atenţia pe care o oferiţi fiecărei eparhii, în cazul nostru una mică, tânără, dar în care ne place să credem că pulsează dinamic viaţa în Hristos, credincioşii având şansa să-şi lucreze propria mântuire sub călăuzirea caldă a unei Biserici vechi de două mii de ani, dar totuşi atât de tânără şi de actuală prin modelul în care îşi înţelege responsabilităţile în contemporaneitate”.

Preasfinţia Sa a vorbit în continuare şi despre realizările pe care Episcopia Devei şi Hunedoarei le-a întreprins în cei cinci ani de existenţă: „Împlinirile din cei cinci ani de existenţă ai episcopiei, cu reşedinţa la Deva, se datorează fiecărui preot din acest judeţ care ne-a susţinut cu rugăciunea, ne-a sprijinit cu braţele şi s-a aliat în idealurile şi ne-a oferit zilnic certitudinea că lumea rămâne până la sfârşitul veacurilor o vie a Domnului, încredinţată Bisericii spre lucrare, spre administrare. O parte din proiectele noastre s-au realizat, iar Preafericirea Voastră veţi putea constata personal relevanţa lor în acest spaţiu eclesial şi geografic. Am încercat în aşa fel încât fiecare proiect să fie integrat şi contextualizat valorilor istoriei şi tradiţiilor româneşti, pe de o parte, iar, pe de altă parte, să corespundă exigenţelor Împărăţiei lui Dumnezeu astăzi. Dintru început plecând de la convingerea că în mare cetăţenii statului sunt credincioşi ortodocşi şi viceversa, am investit eforturi în direcţia unei colaborări consistente şi pe termen lung între structurile statului, instituţiile judeţului nostru şi Centrul Eparhial înfiinţat”.

La rândul său, Patriarhul României a mulțumit pentru primire şi vorbit despre importanța prezenței moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu în mijlocul locuitorilor orașului Deva: „Moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu au venit în această istorică cetate a Devei ca semn de preţuire pentru evlavia credincioşilor ortodocşi din această zonă a ţării, dar şi ca mijloc de întărire în credinţă şi în demnitate românească. Sfântul Constantin Brâncoveanu nu a fost doar un domn evlavios, ci a fost un domn jertfelnic. Nu a fost numai darnic, ci a fost un om cu o demnitate maximă. El este măsura demnităţii româneşti în vremuri de încercare. A văzut cu ochii săi cum mor pe rând, tăindu-se capul fiilor săi şi apoi, după ce i-a îmbărbătat pe ei în credinţă s-a jertfit pe sine pentru a mărturisi credinţa în Iisus Hristos. A fost mare ctitor de locaşuri sfinte, promotor al culturii creştine şi ajutător al tuturor creştinilor ortodocşi aflaţi sub stăpânire otomană, dar mai presus de toate a mărturisit credinţa în vreme de încercare, fiindcă avea de ales între viaţă, ca musulman, şi moarte, ca martir creştin, dar a ales jertfa pentru a păstra identitatea şi demnitatea. Foarte adesea, unii creştini, din comoditate şi din interese materiale trecătoare, părăsesc uşor credinţa, crezând că îşi vor construi o altă formă de fericire. Sfinţii Martiri Brâncoveni ne arată că cea mai mare comoară pe care o putem noi nu în lumea aceasta, ci în ceruri, este comoara credinţei jertfelnice şi iubirii milostive. De aceea, într-o vreme de secularizare în care societatea şi individul încearcă să-şi construiască viaţa fără referire la valorile religiei, ca şi când Dumnezeu nu ar exista, martirii Bisericii din toate timpurile, dar mai ales martirii neamului românesc, sunt pentru noi izvor de lumină şi de putere spirituală, pentru că noi nu avem în sfinţi doar modele morale şi vieţuire creştină, ci avem mari rugători în ceruri. Ei, martirii, se roagă pentru noi să păstrăm dreapta credinţă, de aceea, numai moaşte sau relicve de martiri se depun în piciorul Sfintei Mese atunci când se sfinţeşte o biserică ortodoxă, după cum vom vedea mâine, când vom sfinţi biserica «Naşterea Maicii Domnului» şi «Sfinţii Martiri Brâncoveni». Se aşează sfinte moaşte pentru că cei mai apropiaţi de Hristos sunt martirii şi această practică s-a inspirat din cartea Apocalipsei în care se spune că «În faţa tronului Mielului, adică a lui Hristos, se află cei care şi-au spălat hainele lor în sângele Mielului, adică au murit martiri şi Dumnezeu îi va ocroti în cortul Său, adică în Biserica Sa. Sfinţii Martiri sunt cei mai jertfelnici dintre creştini şi adesea ei sunt oameni simpli, cuvioşi, preoţi, soldaţi, dar avem şi domnitori martiri care şi-au viaţa pentru credinţa ortodoxă. Desigur, toţi domnitorii români au fost în general evlavioşi, au construit cetăţi pentru a apăra integritatea teritorială a pământului românesc, dar şi biserici şi mănăstiri pentru a apăra identitatea şi integritatea spirituală a sufletului românesc. Însă, domnitorii martiri sunt pentru noi cei mai fierbinţi rugători pentru neamul românesc”.

Preafericirea Sa a apreciat, de asemenea, activitatea clerului și credincioșilor din Episcopia Devei și Hunedoarei: „Noi apreciem activitatea pe care Preasfinţia Voastră, împreună cu clerul şi cu credincioşii aţi desfăşurat-o în ultimii cinci ani, fiind ajutaţi de autorităţile locale şi desigur că aceasta este o tradiţie firească şi sănătoasă a poporului român. Totdeauna, însă, după ce lucrăm intens, constatăm că mai sunt multe de făcut şi, în general, ne amintim de ceea ce am realizat frumos doar pentru a mulţumi lui Dumnezeu şi oamenilor prin care El ne-a ajutat. În rest, ne gândim câte mai sunt de făcut, că numai atunci când se înnoieşte o parte a întregului cea care a rămas în urmă parcă strigă să fie şi ea luată în seamă. Este nevoie de pastoraţie intensă, ci mai ales într-un context în care satul românesc îmbătrâneşte, în care sunt mai multe înmormântări decât botezuri, în care sunt mai mulţi bătrâni în sate pentru că tinerii se află la muncă în străinătate, se nasc o mulţime de copii în Italia şi foarte puţini în România. De aceea, este nevoie de conlucrare mai intensă cu simţul responsabilităţii peste timp, trebuie întărită solidaritatea între parohii, cooperarea cu instituţiile statului, cu organizaţii şi instituţii care doresc să ajute într-un domeniu social-cultural, educaţional, şi mai ales social-medical şi social-filantropic. Ne rugăm Preasfintei Treimi, tuturor sfinţilor şi mai ales Sfinţilor Martiri Brâncoveni, pe care îi cinstim anul acesta în mod deosebit în Patriarhia Română, să ne dăruiască bucuria de a fi împreună lucrători cu Dumnezeu, împreună rugători cu sfinţii, şi împreună aducători de bucurie cu toţi cei care simt în ei prezenţa Duhului Sfânt ca iubire a lui Hristos în oameni spre slava lui Dumnezeu şi a noastră mântuire”.

Moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost așezate spre închinare în apropierea locașului de cult. Sâmbăta aceasta, racla va fi dusă la Biserica „Nașterea Maicii Domnului și Sfinții Martiri Brâncoveni” din Cartierul Micro 15 al Devei.Vizita canonică Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Episcopia Devei și Hunedoarei se va încheia duminică.

Biserica „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Deva a fost sfinţită

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, a târnosit astăzi, 8 noiembrie 2014, Biserica „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Deva. Din soborul de ierarhi au făcut parte: IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Banatului, IPS Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei, PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, PS Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, PS Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, PS Părinte Macarie, Episcopul românilor ortodocşi din Europa de Nord, PS Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, PS Părinte Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, PS Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, şi PS Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

La finalul slujbei de târnosire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre importanţa târnosirii unui locaş de cult: „Această biserică nouă este de astăzi darul lui Dumnezeu spre noi. Până acum a fost darul nostru către Hristos Domnul şi către Preasfânta Treime. Acum, prin sfinţire, a devenit casa Preasfintei Treimi: „Această casă Tatăl a zidit-o, Fiul a întărit-o şi Duhul Sfânt a luminat-o, a înnoit-o şi a sfinţit sufletele noastre”, se cântă într-o cântare finală a slujbei de sfinţire. Este casa Preasfintei Treimi în care noi primim arvuna vieţii veşnice, iertarea păcatelor şi bucuria din bucuria Împărăţiei Cerurilor. este o binecuvântare deosebit de mare pentru un oraş sau pentru un sat atunci când se sfinţeşte o biserică nouă fiindcă această biserică este o poartă nouă a cerului. De aceea, când am intrat în biserică am bătut în porţile de la intrare, zicând: „Ridicaţi căpetenii îngereşti porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei”. Dialogul acesta ne arată că batem la porţile unui locaş ceresc, pentru că apoi se întreabă: „Cine este acesta Împăratul slavei?” şi răspunsul este: „Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în războaie, Domnul Savaot”. La a treia întrebare se răspunde însă: „Domnul puterilor”, adică Domnul puterilor îngereşti care păzesc porţile cerului şi atunci se deschide biserica şi noi intrăm în ea, ca simbol al intrării lui Hristos în Împărăţia Cerurilor după Învierea Sa din morţi şi Înălţarea întru slavă, pentru ca ne pregătească nouă loc în ceruri ca să fim pururi în iubirea, slava şi lumina Preasfintei Treimi. Biserica nou sfinţită este izvor de binecuvântare de sfinţire şi ea arată locul unde noi ne pregătim pentru înviere, mai întâi pentru învierea sufletului din moartea cauzată de păcat, şi apoi învierea cea de obşte, la sfârşitul veacurilor, când Hristos Mântuitorul va veni împreună cu îngerii şi cu Apostolii ca să judece lumea întreagă, vii şi morţii, şi să dăruiască Împărăţia Sa cea veşnică celor care L-au iubit şi au împlinit în viaţa lor voia Lui”.

Preafericirea Sa a evidenţiat importanţa deosebită pe care o are Biserica pentru viaţa credincioşilor ortodocşi: „Biserica este „anticamera Împărăţiei Cerurilor”, cum o numeşte Sfântul Nicolae Cabasilla, şi „laboratorul învierii”, cum o numeşte Sfântul Maxim Mărturisitorul. Aici, noi ne curăţim de păcate, primim daruri cereşti netrecătoare, primim arvuna vieţii veşnice şi pomenim pe cei dragi ai noştri care au trecut la Domnul cu nădejdea învierii şi a vieţii celei de veci. Biserica nu poate fi înlocuită cu nimic din lumea aceasta pentru că numai Biserica poate dărui iertarea păcatelor şi viaţa veşnică. Noi am învăţat din Evangheliile care s-au citit că orice este legat aici pe pământ, va fi legat şi în ceruri, şi orice este dezlegat în Biserică pe pământ, va fi dezlegat şi în ceruri. Învăţăm că fericirea adevărată este legătura omului cu Dumnezeu. cei ce ascultă cuvântul Lui şi-l împlinesc, aceia sunt cu adevărat fericiţi. Şi aici noi ne întâlnim cu Hristos, Păstorul Cel veşnic, şi răspundem chemării Lui pentru a primi arvuna vieţii veşnice. „Oile Mele Mă cunosc pe Mine şi Eu le voi dărui viaţă veşnică”, s-a spus în a treia Evanghelie care s-a citit la slujba de târnosire a bisericii. În tradiţia românească, în ziua sfinţirii bisericii, toţii credincioşii ortodocşi, bărbaţi şi femei, până la miezul nopţii, pot intra în Sfântul Altar pe uşa de miazănoapte, sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Crude şi Sfânta Masă şi fiecare cere ca Hristos Domnul prin lucrarea Duhului Sfânt şi spre slava lui Dumnezeu Tatăl să sfinţească şi să înnoiască viaţa noastră, aşa cum a fost sfinţită această biserică. Vom lăsa un mic obol, un mic dar pentru cheltuielile care s-au făcut, pentru cele care urmează cu întreţinerea bisericii şi aşa primi binecuvântare de la Dumnezeu pe care o ducem apoi în casele noastre acolo unde locuim, dar şi ne desfăşurăm activitatea, ca binecuvântare din binecuvântarea lui Preasfintei Treimi, ca bucuria din bucuria îngerilor şi a sfinţilor din ceruri spre slava lui Dumnezeu şi a noastră mântuire”.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Patriarhul României, înconjurat de soborul de ierarhi, preoţi şi diaconi, pe un podium amenajat lângă biserica nou târnosită. După citirea Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat semnificaţiile duhovniceşti ale pericopei evanghelice care a fost rostită în ziua sărbătoririi Soborului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor puterilor cereşti. Preafericirea Sa a arătat că sfinţii îngeri fac legătura între oameni şi Dumnezeu, îngerii fiind fiinţe raţionale, au minte, voinţă şi putere şi împlinesc voia lui Dumnezeu şi care ajută pe oameni ca să împlinească voia lui Dumnezeu.

„Îngerii sunt fiinţele cereşti netrupeşti care comunică adesea cu omaenii pentru a-i îndruma, orienta, ajuta şi, adesea, pentru a-i feri de necazuri, de primejdii. De aceea, îngerii, în general, sunt păzitori ai oamenilor, dar şi ai popoarelor, ai naţiunilor care cred în Dumnezeu. În Sfânta Scriptură, puterile cereşti sunt numite în diferite locuri „Domnii”, „Stăpânii”, „Începătorii”. Pe baza Sfintei Scripturi, Sfinţii Părinţii ai Bisericii au constat că există nouă cete de îngeri, dar numărul lor este foarte mare, deşi sunt împărţiţi în nouă cete. Sfântul Dionisie Areopagitul a arătat că aceste nouă cete sunt grupate la rândul lor în câte trei cete, triade sau trei ierarhii, cea mai înaltă ierarhie, cea mai apropiată triadă de Sfânta Treime o cinstituie Serafimii, Heruvimii şi Tronurile. Ierarhia de mijloc este formată din Domnii, Stăpânii şi Puteri, iar a treia ierarhie, cea mai de jos, cea mai apropiată de oameni este Începătorii Arhanghelii şi Îngerii”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a spus că treptele diferite reprezintă treptele de sfinţenie, strălucire, frumuseţe, dar şi de vocaţii sau slujiri diferite. De asemenea, Preafericirea sa a subliniat că sfinţii îngeri sunt prieteni ai lui Dumnezeu şi ai oamenilor şi, de aceea, avem o zi de pomenire a îngerilor, în cea de luni.

În continuare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a felicitat pe cei care poartă numele Sfinţilor Arhangheli şi le-a urat sănătate, ajutor de la Dumnezeu şi să aibă bucuria simţirii prezenţei ajutorului sfinţilor îngeri în viaţa lor. La finalul Sfintei Liturghii, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pe credincioşi pentru jertfa depusă la ridicarea unui nou laborator al Învierii.

Lucrările la Biserica „Naşterea Maicii Domnului şi Sfinţii Martiri Brâncoveni” au început în anul 1997 şi au fost susţinute atât de credincioşi, cât şi de autorităţi.Cu toţii au primit la final, din partea Patriarhului României, ordine şi diplome. Pentru strădania depusă, Părintele Petru Costa, Protopopul Devei şi parohul bisericii, a fost distins cu Crucea patriarhală. Totodată, Patriarhul României a oferit pentru biserică o cruce de binecuvântare, mai multe volume, dar şi o icoană a Sfântului Constantin Brâncoveanu cu părticele din sfintele sale moaşte.

La final, Preasfinţitul Părinte Episcop Gurie, ierarhul locului, le-a mulţumit tuturor celor care au contribuit la zidirea noii biserici din Deva. Patriarhul României a primit din partea Preasfinţitului Părinte Episcop Gurie o icoană cu Maica Domnului.

Inaugurarea Centrului medico-social al Episcopiei Devei și Hunedoarei

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a inaugurat și sfințit sâmbătă după-amiază, 8 noiembrie 2014, Centrul medico-social al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Așezământul a fost pus sub ocrotirea Sfântului Ierarh Nectarie și este destinat oamenilor cu o situaţie materială precară.

Pentru amenajarea centrului medico-social, Patriarhul României i-a acordat părintelui Dumitru Dimiș, consilierul Sectorului social-filantropic al Episcopiei Devei și Hunedoarei, distincția „Crucea patriarhală”. Totodată, Preafericirea Sa a mai oferit pentru centru o icoană cu chipul Sfinților Martiri Brâncoveni și mai multe volume. În cadrul centrului vor lucra 20 de medici voluntari din Deva.

Centrul medical este situat pe strada Titu Maiorescu şi dispune de şapte cabinete medicale şi de un laborator de analize medicale. Așezământul este dotat cu toată aparatura necesară, inclusiv cea pentru investigaţii ecografice, cardiologice şi optice. Centrul a fost amenajat într-un an de zile.

Sfințirea Centrului eparhial din Deva

A doua zi a vizitei canonice a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Episcopia Devei și Hunedoarei s-a încheiat cu sfințirea noului Centru eparhial. Acesta a fost amenajat în apropierea Catedralei „Sfântul Ierarh Nicolae și Sfinții Apostoli Petru și Pavel”. La slujba de binecuvântare au participat mai mulți ierarhi ai Bisericii noastre, după cum informează TRINITAS TV.

Lucrările de amenajare a centrului au început la sfârșitul anului 2010, acestea fiind realizate și cu sprijinul autorităților locale. Toți care s-au implicat au primit din partea Patriarhului României diplome și distincții. Pentru centrul eparhial, Preafericirea Sa a oferit o icoană cu chipul Sfinților Martiri Brâncoveni și mai multe volume. În continuare, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie, ierarhul locului, a adresat un cuvântul de mulţumire.

Patriarhul României la Catedrala Episcopală din Deva

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat astăzi, 9 noiembrie 2014, în Duminica a XXIV-a după Rusalii, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfântul Ierarh Nicolae” din Deva. Slujba a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, alături de care s-a aflat un sobor de ierarhi format din Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, precum şi preoţi.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre înțelesurile Pericopei Evanghelice de la Sfântul Evanghelist Luca, capitolul 8, versetele de la 41 la 56, care aminteşte de vindecarea fiicei lui Iair și de vindecarea femeii bolnave de 12 ani. La aceasta din urmă, a arătat Preafericirea Sa, Mântuitorul a descoperit o credință foarte puternică: „Şi în primul caz, al vindecării femeii bolnave de hemoragie de 12 ani, şi în al doilea caz, al învierii fiicei lui Iair, Mântuitorul Iisus Hristos dăruieşte vindecare ca răspuns la multă smerenie, credinţă şi la multă iubire milostivă. De aceea, Evanghelia de astăzi este Evanghelia vindecării şi a speranţei. Mare învăţător s-a făcut pentru noi toţi femeia bolnavă de 12 ani de scurgere de sânge pentru că a înţeles că sănătatea este dar de la Dumnezeu care trebuie păstrat, iar atunci când l-am pierdut, trebuie recuperat. Ea nu este o femeie fatalistă, ci se luptă cu boala şi caută sănătatea. A cheltuit toată averea pentru darul sănătăţii, dar spre sfârşitul puterilor ei şi după ce a constat eşecul ştiinţei medicale, a doctorilor pe care i-a cunoscut, a înţeles că singurul doctor care mai poate să îi vindece este Iisus din Nazaret, Care a vindecat o mulţime de oameni bolnavi şi a ridicat o mulţime de păcătoşi, pentru că este Dăruitorul vieţii şi Izvorul bunătăţii şi al puterii vindecătoare milostive”.

Patriarhul României a vorbit credincioşilor şi despre viaţa şi vindecările Sfântului ierarh Nectarie de la Eghina: “A fost un mare predicator, dar şi un om bland şi smerit şi asculta cu multă atenţie necazurile şi greutăţile oamenilor şi îi ajuta după posibilităţi cu rugăciunea şi cu fapta de milostenie. A rămas însă tot timpul smerit. A înfiinţat o mănăstire de maici unde a construit între anii 1904-1907 o biserică frumoasă în insula Eghina de lângă Atena. Acolo s-a nevoit foarte mult. A ajutat o mulţime de oameni cu rugăciunea. Lucra îmbrăcat într-o haină simplă în fiecare zi în grădină în gospodărie. Era foarte mult iubit de credincioşi şi Dumnezeu l-a învrednicit pe Sfântul Nectarie încă din timpul vieţii cu darul facerii de minuni. A adus ploaie într-o vreme de secetă şi a vindecat o mulţime de oameni. În anul 1961 a fost trecut în rândul sfinţilor cu zi de prăznuire 9 noiembrie, nu 8, pentru că pe 8 este sărbătoarea mare a Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Moaştele lui au fost răspândite în toată lumea. O parte desigur sunt la Eghina, iar un fragment a fost dăruit şi mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti şi în alte câteva locuri din ţară”, a mai spus Preafericirea Sa. Patriarhul României a oferit pentru Catedrala episcopală o cruce de binecuvântare, cărți liturgice, dar și volume dedicate Sfinților Martiri Brâncoveni.

La rândul său, Preasfințitul Părinte Episcop Gurie i-a mulțumit Preafericirii Sale pentru vizită și pentru binecuvântarea adusă credincioșilor hunedoreni prin prezența aici a moaștelor Sfântului Constantin Brâncoveanu: „V-am întâmpinat la sosirea Preafericirii Voastre la Deva cu emoţia de a nu dezamăgi încrederea cu care Preafericirea Voastră şi membrii Sfântului Sinod m-au creditat, numindu-mă acum cinci ani la nou înfiinţata Eparhie a Devei şi Hunedoarei. În vremea poposirii la noi aţi văzut o parte din aşezarea noastră administrativă şi aspecte din implicarea duhovnicească a Episcopiei în viaţa cetăţii. Vă încredinţez, Preafericirea Voastră că eu şi clerul ne ostenim să integrăm slujirea noastră realităţii pe care Dumnezeu o lucrează şi o manifestă în liturghisirea fiecărui praznic, împărăţia lui Dumnezeu”. Răspunsurile la slujbă au fost date de Corala „Sacerdotes” a Episcopiei Devei și Hunedoarei.

Data: 10 noiembrie 2014 • Vizualizări: 721