01. Parohia „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş” – Reşiţa  Protopopiatul Reșița, Șematisme

01. Parohia „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş” – Reşiţa

,

Biserica „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş” Reşiţa – ridicată în anul 1865
categ. I urban; 1540 familii cu 6970 credincioşi


Adresa bisericii: 320066 Reşiţa, str. Libertăţii, nr. 38
Adresa casei parohiale: 320066 Reşiţa, str. Libertăţii, nr. 38

Paroh: Pr. iconom stavrofor SEVASTIAN-MIHAIL PANĂ

N: 05.09.1978 – Curtea de Argeş, jud. Argeş
Hirotonit în anul 2003.
Preot la Reşiţa din anul 2011.

Tel.:  0747233550;
Email: pr.sevastian.pana@gmail.com

 

 

Preot coslujitor: Pr. iconom stavrofor VIOREL ANDREI

N: 01.02.1965 – Coşbuc, jud. Bistriţa-Năsăud
Hirotonit în anul 1990.
Preot la Reşiţa din anul 1997.

Tel.: 0740254512
Email: andrei_viorel01@yahoo.com

 

 

Parohia „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş” este situată în centrul Municipiului Reşiţa, tot aici fiind şi sediul Protopopiatului ortodox. Cu toate că există indicii arheologice despre existenţa în secolele XIV-XV a unei aşezări omeneşti pe vatra oraşului Reşița, întâile menţiuni documentare datează din secolul al XVII-lea, prima din 1648, apoi a doua din 1673  (într-un „catastif de biruri” turcesc), alături de alte aşezări din împrejurimi. Mai târziu, după trecerea Banatului sub stăpânirea austriacă, se începe o exploatare sistematică şi intensivă a regiunii Reşiţa – Bocşa. Izvoarele confirmă că în anul 1757 au fost strămutate 20-30 de familii româneşti din Reşita Română, extinzând vatra Reşitei în amonte pe râul Bârzava. Cu această mică colonie de cărbunari, care extrăgea manganul pentru furnalele din Bocşa – înfiinţate anterior (1719) – începe istoria acelei părţi din Reşita care se va mări treptat cu colonişti străini, devenind cunoscută mai târziu sub numele de Reşita Montană (Nemet-Resicza sau Resiczabanya), în raport cu vechea Reşiţă – Reşiţa Română (Olah Resicza sau Resicza Kamerala). Astăzi Reşita a evoluat într-un oraş modern, european, în care trăiesc aproximativ 58.000 de locuitori, în scădere totuşi faţă de anul 1989, când oraşul atinsese cota de 110.260 de locuitori.

 

Biserica a fost zidită în 1846-1866; ulterior (în anul 1930) a fost mărită. Materialele de construcţie folosite sunt cărămida şi piatra; este acoperită cu ţiglă, iar turla cu tablă. ]  Între anii 1983-1987, biserica a fost pictată de Elvira Dăscălescu în frescă. În aceeaşi perioadă a fost realizat şi iconostasul din lemn de stejar, sculptat de Constantin Fuşalău. Prima pictură a fost realizată de Alexandru Sas din Lugoj în 1938-1942. Între anii 2007-2008 a fost recondiţionată de către Rita Aldea şi fiul ei, Dan Vulcan, iar iconostasul a fost poleit cu foiţă de aur. A fost schimbată pardoseala prin placarea cu gresie pe toată suprafaţa bisericii; Sfânta Masă a fost placată cu marmură, iar în interiorul Sfântului Altar s-a refăcut pardoseala cu parchet din lemn de stejar. De asemenea, în veşmântar s-a înlocuit pardoseala prin placarea cu gresie, schimbându-se mobilierul cu unul nou. A fost cumpărat un nou policandru (grecesc). Întreaga instalaţie termică a fost înnoită şi biserica a fost dotată cu instalaţie de aer condiţionat. Biserica are dimensiunile: 20 x 8,40 x 8,50 m. Pridvorul are dimensiunile: 8 x 3 x 3 m. La 15 septembrie 2008, PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, a binecuvântat pictura bisericii, a înnoit Sfânta Masă prin spălarea şi pecetluirea acesteia, sfinţind icoana sfântului ocrotitor, Ierarhul Iosif cel Nou de la Partoş, realizată în mozaic în exteriorul locaşului de cult. Lucrările de amenajare şi recondiţionare au continuat şi în anul 2009, când biserica a fost înnoită cu 41 de scaune noi din lemn sculptat, precum şi cu un pangar modern. Tot în acest an a fost construit şi amenajat un lumânărar nou pe exteriorul zidului de apus al bisericii. În primăvara anului 2010 au demarat lucrările de renovare exterioară (tencuire nouă şi zugrăvire), precum şi de înlocuire a acoperişului bisericii. În  2014, gardul ce împrejmuieşte a fost recondiţionat şi placat cu gresie, iar în anul 2015, PS Lucian, Episcopul Caransebeşului a sfinţit o frumoasă troiţă  sculptată  în lemn de nuc, care a fost amplasată în curtea exterioară a bisericii. Starea de conservare a locaşului de cult este foarte bună. Casa parohială a fost construită în 1957 şi este compusă din patru camere şi dependinţe. În parcul din imediata apropiere a bisericii s-a înălţat în anul 1990 o cruce de lemn sculptat în stil maramureşean, în memoria foştilor deţinuţi politici şi deportaţi. Crucea de marmură din faţa bisericii este nedatată. Parohia nu deţine teren arabil, fâneţe ori pădure.

Lista preoţilor: Ioachim Frenţiu (1864-1899), Nicolae Hoza (1891-1920), Ioan Maxer (1921-1947), Vasile Borda (1947-1948), Victor Toldi (1948-1959), Nicolae Iorgovan (1959-1964), Ioan Gherman (1964-1968), Vasile Petrica (1968- 2007), Ioan Bude (1981 – 1988 diacon iar 1988 – 1992 preot), Ioan Mateia (1992 – 1997), prot. Nicolae C. Mirişan (2007 – 2013), Viorel Andrei (1997 – prezent), Damaschin Tătaru (2009 -2012), Olimpiu Bogdan Viorel Silaghi (2015 – 2020), Mihail Sevastian Pană – paroh (2011 – prezent).

Parohia are un număr de 1.540 familii, însumând un număr de 6.970 de credincioşi. Ocazional, parohia organizează pelerinaje la mănăstirile din ţară şi are un grup de cateheză, format odată cu implementarea proiectului Patriarhiei Române şi Organizaţiei World Vision – România, „Hristos împărtăşit copiilor”.  Grupul de cateheză desfăşoară şi o importantă activitate filantropică. Astfel  enoriaşii parohiei participă benevol la acţiuni social-filantropice derulate cu prilejul sărbătorilor importante, acţiuni care vizează ajutoarea persoanelor vârstnice sau a familiilor cu probleme de ordin material. Sunt realizate semnificative colecte în alimente şi îmbrăcăminte, iar sprijinul duhovnicesc, spiritual este îmbinat în mod constant şi firesc cu ajutorarea materială a credincioşilor aflaţi în diferite nevoi.  Începând cu anul şcolar 2011-2012, Parohia „Sf. Iosif cel Nou de la Partoş”, reprezentată de preotul paroh, a implementat şi derulat cu rezultate frumoase un parteneriat educaţional cu şcoala şi grădiniţa ce sunt arondate parohiei. În cadrul  acestor parteneriate s-au realizat cateheze în biserică, şcoală şi grădiniţă. Copiii au fost familiarizaţi cu învăţătura şi viaţa liturgică a bisericii, au fost implicaţi în acţiuni caritabile (vizite la azilul de bătrâni şi la centrul de copii „Primăvara” – Reşiţa) şi au susţinut şi participat la diferite activităţi cu caracter cultural-artistic.