04. Parohia Bârza  Protopopiatul Băile Herculane, Șematisme

04. Parohia Bârza

,

Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” Bârza – ridicată în anul 1808

categ. I rural B; 268 familii cu 773 credincioşi


Adresa bisericii: 327401 Bârza f.n., comuna Topleţ (construită în anul 1808)
Adresa casei parohiale: 327401 Bârza nr. 499, comuna Topleţ


 

Paroh: Pr. iconom stavrofor BOGDAN BELU

N: 03.01.1982 – Oraviţa, jud. Caraş-Severin
Hirotonit în anul 2004.
Preot la Bârza din anul 2012.

Tel.: 0724014848;
Email: pricbogdan@yahoo.com

 

 

Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” Bârza aparţine Protopopiatului Băile Herculane. Fostă filie a Parohiei Topleţ, până în anul 1992.

Situat în sud-vestul judeţului Caraş-Severin, pe valea Cernei, la nord de municipiul Orşova şi în nordul comunei Topleţ, de care aparţine administrativ, satul Bârza este o localitate atestată documentar destul de târziu, comparativ cu alte sate din Banat. În ale sale Scrieri”, Nicolae Stoica de Haţeg nota: „Dincolo de Cerna sunt satele Tufari, Coramnic, Topleţ, Bârza, Pecinişca, precum şi trecătorile Brătina, Vratina, Vrateşco şi Saracova sau Soracicovoselo”. Datorită aşezării la graniţa Banatului şi deci a fostului imperiu austro-ungar, aşezarea a parcurs o existenţă strâns legată de Regimentul confiniar nr. 13, a cărui Companie a 5-a avea sediul în Mehadia. Denumirea satului, de origine slavă şi care a suferit modificări (Borsza, Borza, Borsa şi Berza), este preluat de la pârâul Bârza, care, în dreptul localităţii, se varsă în Cerna. Unele case mai poartă amprenta istoriei, fiind de formă dreptunghiulară ori urmând uşor curbura străzilor înguste şi abrupte, cu elemente decorative care respiră echilibru ornamental.

Prima atestare documentară a satului datează din anul 1808, însă în documentele bisericeşti este amintit mai devreme, începând cu anul 1751. În anul 1757 este atestat ca localitate cu 30 de case, iar în anul 1774 cu 49 de case. În anul 1935 este atestat cu 106 case şi 666 locuitori, în anul 1992 cu 602 locuitori. Potrivit ultimului recensământ la nivel naţional, efectuat în anul 2002, localitatea Bârza avea 545 de locuitori, dintre care 491 români, iar din punct de vedere confesional, 504 erau credincioşi ortodocşi, 12 romano-catolici şi 23 baptişti.

În centrul localităţii se află monumentul eroilor şi o piatră funerară pe care sunt gravate numele luptătorilor căzuţi în cele două războaie mondiale. Nu sunt relevate vestigii arheologice în localitate.

B. Istoricul bisericii parohiale:

1. Hramul/hramurile,

În anul 1755 este menţionată, în sat, o biserică din lemn. Biserica actuală, cu hramul „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”, este ctitorită de boierul Ioan Trocan şi zidită în anul 1808. Pisania bisericii menţionează anul 1806 ca an al construirii. Reproducem în continuare textul pisaniei: „Această Sfântă şi Dumnezeiască Biserică cu Hramul «Sf. Ap. Petru şi Pavel» s-a ridicat în anul 1806, iar înfrumuseţarea cu pictură s-a făcut de către pictorul Nicolae Haşcă în anul 1885. Prima restaurare a avut loc în anul 1957. În 1993 s-a restaurat din nou de către pictorul Mihuţ Damian şi soţia Aurelia, Preot paroh fiind Vasile Jurescu, Protopop Ioan Nicola. Sfinţirea Bisericii s-a făcut de către Prea Sfinţia Sa Emilian Birdaş, Episcop al Caransebeşului, în anul 1995”. Construită în formă de cruce, din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă de alamă, cu turlă octogonală şi clopotniţă pe naos, are dimensiunile de 12,20 x 5,80 m. Turnul este din cărămidă, iconostasul de zid. Uşa de la intrare este din termopan, stranele şi scaunele din lemn de tei sculptat.

În holul de la intrare, în partea dreaptă, se află un tetrapod cu icoana Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, iar pe pereţi, de o parte şi de alta, icoana hramului şi Icoana Maicii Domnului. La intrare în pronaos este pictat Sfântul Arhanghel Mihail, iar în partea stângă Sfântul Arhanghel Gavriil, cele două picturi murale fiind realizate de pictorul Damian Mihuţ în anul 1993. Lăcaşul de cult a fost pictat în anul 1885 de Nicolae Haşcă, folosindu-se tehnica picturii în ulei şi stilul bizantin; semnătura lui Nicolae Haşcă apare şi pe icoana „Pururea Fecioară”, de pe iconostas. Restaurarea picturii s-a făcut în anul 1975 şi ulterior în anul 1995 de către pictorul Damian Mihuţ. Biserica a fost renovată în anul 2007 prin retencuire exterioară şi reparaţii la acoperiş. La intrarea în Sfânta Biserică, în partea stângă se află lista donatorilor: Donatorii de icoane de la anul 1885 – Dumitru Manţiocu, cu soţia Stana; Simion Tătucu şi soţia Maria, cu părinţii; Simion Alontie cu soţia Stoica; George Breduran cu soţia Stanca.

Donatorii de icoane de la anul 1993

– Fam. Pr. Vasile Jurescu: Diac. Laurenţiu şi Roman

– Trăilescu Calistrate cu mama Domnica: Sf. Mc. Mina

– Caraiman Iosif cu fiul Călin: Sf. M.Mc. Dimitrie

– Tomescu Ionel cu soţia Alexandrina, cu nepotul Ionuţ: Sf. Cuv. Ioan Hozevitul

– Bolbotină Ionel şi soţia Ana: Sf. Arh. Gavriil

– Pîrvulescu Gheorghe cu fiicele Georgeta şi Ionela: Sf. M. Mc. Gheorghe

– Avram Costică şi soţia Ioana: Sf. Cuv. Irina

– Costescu Constantin şi soţia Georgeta: Iisus Emanuel

– Martinovici Mihail şi soţia Ana: Sf. Arh. Mihail.”

Curtea care împrejmuieşte biserica are suprafaţa de 364 m.p. În spaţiul dintre poartă şi intrarea în Sfânta Biserică s-a construit o alee pavată cu dale din ciment; în curte este amplasată o fântână pe care o familie de credincioşi a construit-o în anul 2013 din mozaic şi ciment. Casa parohială, aflată în clădirea proprietatea Primăriei din comuna Topleţ, asupra căreia Parohia deţine un contract de comodat încheiat în anul 2012 şi pentru o durată de 30 de ani, este construită din piatră şi cărămidă, cu două nivele. În perioada 2013-2014 a fost supusă unor reparaţii majore prin strădania preotului Bogdan Belu şi prin contribuţia credincioşilor parohiei. Biserica nu deţine obiecte vechi de cult, manuscrise sau obiecte de patrimoniu şi nici sfinte moaşte. Deţine următoarele cărţi vechi: Protocolul Sinodului Eparhial, Ed. Diecezană, Caransebeş, 1901, Apostol, Ed. Arhidiecezană, Sibiu, 1900, Molitvelnic, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1874, Evanghelie, Editura Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1895.

Lista preoţilor care au slujit în biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Bârza: Ilie şi Toma Popovici, Solomon Mateevici, Nicolae Mateevici, Nicolae Găină, Vasile Popovici, Dimitrie Popovici, Alexandru Dorobanţu, Alexandru Dorobanţu – fiul, Iosif Hînda, Viorel Rîncu, Vasile Jurescu, Bogoliub Martinovici, Bogdan Belu (din 2012 – prezent).

Cântăreţi de seamă: Caraiman Gheorghe (dec.), Ciocîrlie Iosif (dec.), Dîrpeş Ecaterina, Alontie Ioana.

Epitropi de seamă: Caraiman Gheorghe (dec.), Ianoşi Gheorghe (dec.)

C. Cimitirele:

Cimitirul este amplasat în spatele bisericii, fiind proprietatea Parohiei „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” Bârza. Nu deţine capelă funerară, nici troiţe vechi. Nu sunt înhumate în acest cimitir personalităţi.

D. Profilul actual al parohiei:

– Parohia organizează, începând cu anul 2012, activităţi catehetice, în cadrul proiectului elaborat de Patriarhia Română în colaborare cu Organizaţia Word Vision-Romania „Hristos împărtăşit copiilor”. Este în curs de finalizare un spaţiu multifuncţional, destinat activităţilor cu copii, unor prezentări de lucrări şi altor activităţi filantropice. Se organizează serbări cu copiii de Ziua Eroilor, de Crăciun şi de Paşti.