Biserica „Mutarea moaştelor Sfântului Ierarh Nicolae” Gornea – ridicată în anul 1834
categ. II rural A; 160 familii cu 453 credincioşi
Adresa bisericii: 327344 Gornea nr. 227, comuna Sicheviţa
Adresa casei parohiale: 327344 Gornea nr. 100, comuna Sicheviţa
Parohia se află în satul Gornea, comuna Sichevița, județul Caraș-Severin. Satul Gornea este situat în sudul judeţului Caraş – Severin,
mai precis în zona numită Clisura Dunării, la 2 km nord de drumul național 57 care leagă oraşele Moldova Nouă şi Orşova. Atestarea documentară a acestuia este din anul 1489. Tradiţia a păstrat amintirea că vatra satului ar fi fost pe malul râului Cameniţa, lângă Dunăre, la locul numit ,,Ţârchevişte” care vine din sârbescul ,,ţârcva” (biserică), unde se presupune că ar fi fost biserica satului, construită din lemn, iar în partea de vest se găsea cimitirul care a fost cercetat parțial de arheologi.
Pe teritoriul comunei Sicheviţa, mai precis al satului Gornea, s-au făcut descoperiri arheologice de o imensă valoare pentru istoria poporului român în general şi pentru zona Banatului de sud în special. Această zonă a început să fie cercetată intens în anii 1965-1970, cu ocazia amenajării sistemului hidrografic de la Porţile de Fier. Odată cu debutul săpăturilor arheologice, în anii imediat următori apare şi rodul muncii din aceste locuri şi anume descoperirea vestigiilor prezente încă din preistorie. Cercetările au fost conduse de prof. univ. dr. Gh. Lazarovici. De asemenea etnografia zonei a fost cercetată.
Și din spusele bătrânilor ştim că prima biserică a fost la locul numit Ţârchevişte. Între anii 1772-1809, când satul Gornea a fost înregimentat și s-a întocmit „Cartea Funduară”, se menționează că satul avea o biserică, probabil din lemn. Actuala biserică a fost zidită în anul 1834 cu cheltuiala credincioşilor. După unele înscrisuri, ea apare clădită în 1793 și reclădită în 1834. Biserica a fost târnosită de ÎPS Dr. Laurenţiu Streza, fost Episcop al Caransebeşului, în anul 1998.
Construcţia bisericii (15,80 x 5,90 m) este în stil baroc, în formă de navă, împărţită în naos, pronaos şi altar. Nu are pridvor, altarul terminându-se în semicerc. Are de asemenea un turn pătrat cu două clopote, susținut de doi contraforți. Biserica este construită din piatră şi cărămidă, fiind acoperită cu ţiglă, iar turnul cu tablă.
Biserica a fost pictată întâi în 1913 de Nicolae Hașca, ajutat de Petru Drăgilă din Prilipeț. Picturile în ulei pe pânză au fost apoi aplicate pe perete.
În decursul timpului s-au făcut lucrări de întreţinere şi înnoire dintre care amintim: renovarea și acoperirea cu țiglă a bisericii și cu tablă a turnului în 1913, zidirea cu piatră a gardului împrejmuitor al bisericii (1922), cumpărarea clopotelor (1925-1927), reparații interior și exterior (1987-1988), spălare pictură (1993-1994), zugrăvire exterior și pardosire interioară cu faianță (1998), schimbare țiglă acoperiș, reparații și vopsire învelitoare turn, zugrăvire exterior (2012-2013).