18. Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” – Bocşa Română

,

Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” Bocşa Română – ridicată în anul 1770

categ. II urban; 547 familii cu 1360 credincioşi

Adresa bisericii: 325300 Bocşa, str. Republicii, nr. 99
Adresa casei parohiale: 325300 Bocşa, str. Republicii, nr. 88
 

 

Paroh: Pr. iconom stavrofor dr. SILVIU-IONEL FERCIUG
N: 03.01.1980 – Reşiţa, jud. Caraş-Severin
Hirotonit în anul 2006.
Preot la Bocşa din anul 2006.
Tel.: 0728306680;
Email: silviuferciug@yahoo.ro

 

 

 

Oraşul Bocşa se află la 80 km de Timişoara şi la 18 km de Reşiţa pe DN 58. Vatra actuală a Bocşei a fost locuită încă din antichitate. Din epoca romană avem ca dovezi existenţa unor galerii de exploatare a minereului de fier, plumb şi argint; pe dealul numit Cracul cu Aur s-au descoperit accesorii necesare minerilor şi mărturii arheologice caracteristice procesului de extracţie a minereului. Date fiind interesele dezvoltării industriale a localităţii, în anul 1719 a fost ridicat aici un furnal şi o turnătorie. În 1961 ia fiinţă oraşul Bocşa prin unificarea așezărilor Bocşa Română, Vasiova,  Bocşa Montană şi Colţani.

Dată fiind vechimea lui, cel mai vechi lăcaş de cult ortodox din Bocşa a fost declarat monument istoric, fiind înscris în lista monumentelor de patrimoniu la poziţia 11B 134.

Biserica cu hramul ,,Sfântul Ierarh Nicolae” a fost zidită în stil baroc în anul 1750, din piatră şi cărămidă, cum se arată în statistica eparhiei Caransebeşului din 1757 sau după alte aprecieri, în 1795. Biserica este acoperită cu ţiglă; turnul actual din cărămidă acoperit cu tablă galvanizată a fost construit în 1911, pardoseala e din plăci de mozaic, altarul are pardoseala din parchet, iconostasul din lemn  a fost realizat în 1913 de sculptorul Petru Oancea. Biserica are dimensiunile de: 23,20 x 8 x 6,80 m.

Biserica a fost zugrăvită în 1810, iconostasul a fost pictat în 1918 de Virgil Simonescu din Lugoj. Lăcaşul de cult a fost din nou pictat de Alexandru Popp din Timişoara şi dotat cu mobilier nou, iar la 18 decembrie 1938, chiriarhul Dr. Vasile Lăzărescu sfinţeşte biserica. În perioada 1973-1975 pictura în frescă interior-exterior a fost realizată de Eremia Profeta din Bucureşti. Biserica s-a sfințit la 6 noiembrie 1977 de către PS Episcop-vicar Timotei Lugojanul al Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului. Din pictura veche s-a păstrat în naos pe peretele nordic, deasupra stranelor scena unui martiriu în care apar 17 personaje. Iconostasul, de o frumuseţe artistică deosebită are icoanele pictate în ulei pe pânză şi aplicate pe lemn. În exterior se remarcă pictura ,,Acatistul Sfântului Ierarh Nicolae”, iar deasupra intrării din partea vestică este mozaicul reprezentând icoana hramului. Lucrări de renovare şi restaurare a bisericii s-au realizat in perioada 2006-2008 de către pictorul Viorel Coţoiu din Bocşa, iar în 28 decembrie 2008 biserica a fost resfinţită de către Preasfinţitul Părinte Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului.

Lista preoţilor slujitori: Andrei Ioanov, Zaharia Dimitrievici, Marcu Martinov (adică: Andrei Ioan, Zaharia – fiul lui Dimitrie şi Marcu Martin), preoţii care au păstorit la sfinţirea bisericii (cca 1750); Ioan Sperneac  (1778-1782), Marcu Sperneac (1778-1782), Iancu Sperneac (1778), Ioan Popovici  (1778-1807), Petar Popovici (1782-1785), George Popovici (1783-1805), Petru Popovici (1783-1813),  Damaschin Popovici (1805-1847), Petru Popovici (1811-1875), Grigore Popescu (1814-1857), Nicolae Popovici (1833-1876), Ioan Popovici (1839-1846), Alexa Popescu (1843-1906), Pavel Stan (1861-1904), Ioan Popovici (1847-1905), Iancu Işfan Stan (1898-1916), Petru Vuc (1908-1931), Nicolae Popovici (1910-1912), Ioan Guţiu (1917-1921), Gheorghe Munteanu (1922-1949), Valeriu Ionescu (1924-1930), Ioan Meilă (1950-1951), Cornel Işfan Stan (1930-1973), Constantin Miloş (1973-2008), Gheorghe Ştefan (1995-2006), Răzvan Sas (2009- 2014), Silviu Ferciug (2006 – prezent).

În curtea bisericii se află un monument ridicat în anul 1930 în memoria eroilor din Primul Război Mondial şi două troiţe, una ridicată în memoria eroilor din al Doilea Război Mondial şi cealaltă în memoria eroilor martiri căzuţi în revoluţia din decembrie 1989.

De notat că pr. prof. Nicolae Popovici s-a născut în Bocşa Română.

În timpul păstoririi părintelui Constantin Miloş a existat o perioadă cu revista parohială numită ,,Cuvânt duminical”. Începând cu anul 1875 la Bocşa Română activează corul bisericesc. Acesta a fost înfiinţat de către înv. Ion Tina şi Dimitrie Pruneş. În 1912, preotul  dirijor Petru Vuc îl transformă din cor bărbătesc în cor mixt sub numele ,,Reuniunea de cântări şi muzică”. În anul 1922 întâlnim o nouă formaţie corală ,,Societatea muzicală” sub bagheta dirijorului Dr. Gheorghe Vuc, iar în anul 1929 dirijor devine Nicolae Mureşan. Începând cu 1928, înv. Cornel Pancan este dirijorul ,,Reuniunii de cântări şi muzică”, cor numit ,,Liga temperanţa” după anul 1932. Cele două coruri fuzionează în anul 1940 sub numele Corul ,,Astra”, dirijori fiind Nicolae Mureşan şi Cornel Pancan. În anul 1991 se înfiinţează ,,Liga tineretului ortodox Bocşa” sub coordonarea lui Petru Pantiş. Profesorul Nicolae Petrişor reorganizează corul bisericesc în anul 1994 cu numele ,,Armonia”, formaţie corală ce activează şi astăzi.

Parohia organizează diverse activităţi cu copiii şi tinerii în parteneriat cu şcolile şi grădiniţele din Bocşa, concerte, piese de teatru, pelerinaje la mănăstiri, vizite la căminul pentru persoane vârstnice din localitate. În fiecare duminică seara are loc cateheza şi repetiţia pentru corul de copii.