Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” Ilidia – ridicată în anul 1797
Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Petrilova – ridicată în anul 1910
categ. III rural B; 52 familii cu 81 credincioşi (parohie); 50 familii cu 92 credincioşi (filie)
Adresa: 327076 Ilidia nr. 24, comuna Ciclova Română
Adresa casei parohiale: 327076 Ilidia nr. 22, comuna Ciclova Română
Paroh: Pr. iconom stavrofor TITEL CĂTĂLIN ADRIAN BOBOC
N: 26.09.1978 – Covasna, jud. Covasna.
Hirotonit în anul 2009.
Preot la Ilidia din anul 2009.
Tel.: 0749462457
Email: adriantcboboc@yahoo.com
Localitatea Ilidia este așezată în sud – vestul României și al județului Caraș Severin, de-a lungul pârâului Vecinic, între dealurile Cucuiova, Cetate, Tâlva, Oblița și Otor. Ca vecini are la nord localitatea Ciclova Română, la sud satul Socolari, la nord-vest comuna Răcășdia, la sud-vest satul Macoviște și la est Munții Aninei. Se află la o distanţă de 8 km sud de Oraviţa.
Ilidia este atestată documentar în anul 1223, printr-un act emis de Cancelaria papală din Lateran (Roma) la 30 martie: prin acest act se confirmă că Margareta, fosta împărăteasă a Constantinopolului, este proprietara moșiei din Ilidia, fiind probabil încă de pe atunci o așezare destul de importantă. Denumirea sub care apare satul Ilidia în acest document este Elyad.
Săpăturile arheologice efectuate între anii 1969-1980 pe dealurile Cetate şi Obliţa au scos la lumină o serie de dovezi referitoare la existenţa localităţii în secolele XI-XIII d. Hr. La Cetate s-a descoperit fundaţia unei biserici – posibil ortodoxă – ridicată în secolul XIV, cu un mormânt în interiorul ei, în care s-a găsit o monedă (obolul lui Charon). Au mai fost dezvelite încă 58 de morminte în cimitirul din jurul bisericii. În interiorul lor au fost găsite şi inventariate mai multe obiecte ca: nasturi din bronz, cercei din bronz şi din fir, cataramă din fier, inele din bronz. Pe dealul Obliţa a fost identificată o biserică rotondă cu plan circular, cu o absidă pentru altar. Au mai fost găsite fundaţiile unui castel, cu un plan dreptunghiular, cu dimensiunile de 32 x 16,5 m și cu 5 încăperi dreptunghiulare.
În Primul Război Mondial din Ilidia au murit în total 3 sergenţi, 1 caporal şi 24 soldaţi. În amintirea lor, în 1936, s-a ridicat un monument din marmoră pe care este săpat numele fiecăruia. În războiul din 1941-1945, din Ilidia şi-au dat viaţat un sublocotenent şi 11 soldaţi.
În sat a existat o biserică veche de lemn, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, ridicată în 1735. În locul acesteia a fost zidită în anul 
1792 biserica actuală, cu acelaşi hram, care în 1797, la 26 mai, a fost sfinţită de episcopul Iosif Ioanovici Şacabent. Nistor și Iosif Bosioc din Berliște în anul 1904 sculptează interiorul bisericii. Biserica a fost zidită de zidari locali iar gardul ce o împrejmuiește a fost făcut din piatră tare cioplită și fier forjat, de covacii din Ilidia „cu spesele lui Iosif Catina”. Tâmpla a fost executată de tâmplarii satului.
În perioada 2012-2013 s-au executat următoarele lucrări: s-a reparat şi vopsit tabla de pe acoperiş; s-au reparat şi schimbat şolocaturile la turla bisericii; zidurile au fost reparate şi zugrăvite; s-a reparat și paratrăsnetul; a fost montat un sistem de supraveghere; stranele şi mobilierul au fost revopsite etc.
Biserica este construită în stil baroc, cu dimensiunile de 24,10 x 7 m, din piatră și cărămidă, bolta din cărămidă, iconostasul de lemn sculptat și aurit, pardoseala din lespezi de piatră albă austriacă; turnul din cărămidă este acoperit cu tablă. Biserica este pe lista monumentelor istorice începând cu anul 1964.
Prima pictură a fost făcută în 1826. Pictura actuală murală, în ulei, a fost realizată în 1904-1905 de Ioan Zaicu, păstrându-se în condiţii bune. Iconostasul de factură barocă are icoanele pictate în ulei pe pânză și aplicate pe lemn, ușile împărătești și diaconești au icoanele pictate în tempera pe lemn; icoana „Maica Domnului” de la tronul Maicii Domnului și icoana „Sf. Nicolae” de la tronul arhieresc sunt pictate în ulei pe pânză. Chivotul a fost realizat tot de pictorul academic I. Zaicu. Restaurări ale picturii au fost efectuate de Nicolae Popovici în 1934 și de Anastase Demian în 1986. În biserică sunt două icoane pictate în ulei pe tablă: „Sfânta Treime” și „Sf. Ioan Botezătorul”.
Filia Petrilova
Filia Petrilova este situată în satul Petrilova, comuna Ciuchici, la o distanță de 20 km de Oravița. Localitatea e atestată documentar în anul 1717 și formată în majoritate prin colonizarea oltenilor în aceste locuri.
Altă atestare documentară a localității apare în anul 1751. În 1757 Petrilova avea 42 de case. În 1910 avea 196 de case și 877 de locuitori, în anul 1935, 245 case și 750 locuitori. Ceea ce trebuie remarcat la localitățile din așezarea Văii Carașului este faptul că din 1992 până în prezent avem odescreștere serioasă a populației, factorii determinanți fiind plecarea la oraș a tinerilor din motive economice şi decesele înregistrate.
Documentele istorice arată că Petrilova a avut prima biserică din lemn în 1778 , primită de la credincioșii din Coștei, Serbia. Anul 1930 aduce după sine demolarea lăcașului de cult, în locul lui fiind construită o capelă. Până la primirea lăcașului de cult, petrilenii mergeau la biserica din Macoviște. Între anii 1908-1910 a fost zidită actuala biserică cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, de către vrednicul de pomenire preotul Gheorghe Simu.
Biserica este construită din piatră moale, având dimensiunile de 21 x 8,30 m; e acoperită cu tablă galvanizată, turnul din cărămidă acoperit cu tablă. În curtea bisericii este o capelă de 5 x 3,50 m, numită „Mănăstirea Albă” construită și ea din piatră moale, cu bolta semicilindrică din lemn. Capela are un chivot din anul 1911. Ușile de la intrare ca și mobilierul sculptat al bisericii au fost realizate de către meșterul Nestor Bosioc (1910-1911) pe cheltuiala exclusivă a credincioșilor petrileni.
Prima pictură a bisericii vechi a fost făcută de pictorul Dimitrie Popovici, păstrându-se crucea cu mole
nii și uşile împărătești, tronul arhieresc cu icoana „Sfântului Ioan Gură de Aur”. Actuala biserică are pictura realizată de pictorul Filip Matei în 1910, iar ultima renovare a picturii s-a făcut în anul 1993 de către pictorul basarabean Igor Isac, pe cheltuiala a doi tineri patroni: Ioan C. și Teodor Drugărin. Capela din incinta bisericii este pictată în stil neobizantin. În anul 2007 biserica a fost târnosită de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului. În urma renovărilor efectuate la lăcașul de cult, la capelă şi la casa parohială, la care se adaugă și ridicarea unei troițe, parohia Petrilova din nou primește în anul 2014 vizita întâistătătorului Eparhiei Caransebeșului, PS Lucian.