26. Parohia Mercina  Protopopiatul Moldova Nouă, Șematisme

26. Parohia Mercina

,

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”Mercina – ridicată în anul 1793
categ. II rural A; 102 familii cu 293 credincioşi

Adresa bisericii: 327421 Mercina f.n., comuna Vărădia
Adresa casei parohiale: 327421 Mercina nr. 106, comuna Vărădia

Paroh: Pr. iconom CONSTANTIN BENŢA

N: 09.03.1982 – Orşova, jud. Mehedinţi
Hirotonit în anul 2007.
Preot la Mercina din anul 2007.

Tel.: 0741778627;
E-mail: pr.constantinbenta@gmail.com

 

 

 

Istoricul Parohiei

Primul document de atestare istorică apare în anul 1355, când satul își schimbă numele din Myrsinch în forma pe care o are și astăzi și anume Mercina. Din anul 1421 până în 1445, Mercina aparține districtului Coșteiului din Iugoslavia, iar în 1965 intră în componența județului Caraș-Severin. Populația satului este formată din locuitori băștinași din Valea Carașului, dar și dintr-un număr mic de ardeleni, olteni și moldoveni.  Economia se bazează pe agricultură, satul fiind așezat într-o zonă de șes cu terenuri arabile. Din punct de vedere cultural în Mercina au existat formație corală înființată în anul 1865 și fanfara ,,Plugarilor” înființată în anul 1912. În centrul satului se află monumentul eroilor din Primul Război Mondial, care este confecționat din marmură albă și care are alături două busturi din bronz ce-i înfățișează pe cei doi țărani compozitori ai satului Nistor Miclea și Vidu Guga. În curtea bisericii se înalță un alt monument din ciment și placă de marmură albă, ce-i pomenește de această dată pe eroii celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1756, episcopul Caransebeşului şi Vârşeţului sfinţeşte pentru biserica veche din Mercina un antimis. Tradiţia spune că era ridicată pe locul numit „Coasta Bogdăneştilor”, la cca 200 m est de la vatra de azi a localităţii. Istoria noii bisericii parohiale reiese pe scurt din pisania ce se găsește la intrarea în biserică și care conține următorul text: ,,Ziditu-s-a această sfântă biserică în anii 1762-1793, iar în luna septembrie ziua a III-a a aceluiași an, s-a sfințit de către PS Episcop Iosif Ioanovici de Șacabent”.

Pereții sf. locaș sunt  din piatră și au o grosime de 1 metru, bolta este din cărămidă, iar acoperișul din țiglă mică. Dimensiunile bisericii sunt: 25,30 m lungime,10,40 m lățime și 18,25 m înălțime.

În anul 1882 s-a pictat în ulei de către pictorul Filip Matei din Bocșa Montană, iar în anul 1888 s-a vopsit turla cu alamă. S-a spălat pictura în anul 1935 de către pictorul Nicolae Popovici, preot paroh fiind Eugen Popovici. Prin strădania preotului Ioan Găvădină, sprijinit de Consiliul parohial și enoriași, s-a electrificat biserica și s-a așezat în turlă ceasul. Biserica a fost târnosită la data de 24 iulie 2011 de către PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului, însoțit de un sobor de preoți și diaconi.

Cea de a doua biserică din parohie, este fosta biserică greco-catolică zidită în anii 1900-1910, de către obștea credincioșilor uniți din Mercina, sprijiniți din punct de vedere material și de credincioșii ortodocși. Biserica are formă de navă, cu o singură turlă, fiind zidită din cărămidă și pardosită cu plăci de ciment; acoperișul e din țiglă. Prima pictură a bisericii este executată în ulei și tempera,  în anul 1936, de către pictorul Iosif Liuba din Oravița. Începând din 21 octombrie 1948, aceasta a fost unificată cu cea ortodoxă, formând o singură parohie sub conducerea pastorală a unui singur preot. În anul 1986, biserica este pictată  în frescă de către pictorul State Guriță și târnosită în anul 1988 de către Dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, după cum arată hrisovul ce se află la oficiul parohial.