24. Parohia Mehadia

,

Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” și „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” Mehadia – ridicată în anul 1780
categ. I rural A; 413 familii cu 1396 credincioşi
Ruga localităţii: Sf. Prooroc Ilie (20 iulie)


Adresa bisericii: 327270 Mehadia, str. Principală, nr. 502
Adresa casei parohiale: 327270 Mehadia, str. Principală, nr. 118



Paroh: Pr. iconom stavrofor PETRU CIPRIAN DANCI-ZARESCU
N: 28.04.1978 – Borşa, jud. Maramureş
Hirotonit în anul 2000.
Paroh la Mehadia din anul 2007.
Tel.: 0753484205;
E-mail: danci_ciprian@yahoo.com

 

 

Mehadia este așezată în direcția N-S pe drumul E70, București-Timișoara, la km 456, 54” latitudine şi 22” longitudine, la 10 km de Băile Herculane, pe ambele părți ale râului Belareca. În popor e numită Megia sau Media, amintind de vechea Ad Mediam. Un turn-locuinţă de la Mehadia a fost datat în sec. XIII. În preajma bisericii medievale în ruină, din sec. XIV, s-au aflat monede bizantine din sec. XII, precum şi un inel (într-un mormânt) cu vultur bicefal-ornament, la origini simbol bizantin, ceea ce denotă relaţii cu spiritualitatea bizantină-ortodoxă. Şi psaltirea slavo-română din al XVI-lea veac, are semnificaţia sa.

În 1757, Mehadia avea 220 de  case, prin 1774 avea 285 de case, în 1910 erau 685 de case și 2.504 locuitori. A făcut parte din Regimentul de graniță, aici fiind sediul companiei a 5-a. În 1992, localitatea avea 2.843 de locuitori din care 2.708 credincioși ortodocși, 54 de romano-catolici, 45 de baptiști, 10 penticostali. În anul 2014, localitatea are 1.476 de locuitori din care 1.440 credincioși ortodocși, 1 romano-catolic, 25 baptiști, 8 penticostali și 2 martori ai lui Iehova.

Înaintea sf. lăcaş de azi au existat alte biserici, de lemn, dintre care una a fost sfinţită în anul 1741. Biserica parohială actuală are două hramuri: „Sf. Nicolae“ și „Sf. Proroc Ilie”, când este și ruga satului.  A fost construită în anul 1780 din contribuția tuturor credincioșilor. La 20 iulie 1781 a fost sfințită de episcopul Vichentie Popovici. În 1788 a fost arsă de turci.

În 1794 s-a renovat, iar la 6 mai 1796 s-a sfințit de către Iosif Ioanovici Şacabent. În anul 1838, ianuarie 23, un cutremur puternic de pământ a dărâmat parţial biserica, fiind rezidită în 1843; s-a renovat în anul 1908, când a fost sfințită la 20 iulie.

În exteriorul absidei altarului se află mormântul protopopului Nicolae Stoica de Haţeg, cu inscripţia: „Aici odihnește Nicolae Stoica de Haţeg, 1751-1833, protopopul Mehadiei, reprezentant al Școlii Ardelene, cronicar bănăţean, neobosit răspânditor al culturii românești. Mare patriot, iubitor de neam și dreptate”. De notat că din 1745 şi până în 1928, Mehadia a fost sediu protopopesc.

Lăcașul de cult are dimensiunile 20,80 x 9,30 mp, este construit din piatră și cărămidă; bolta este din lemn, pardoseala din dale de ciment, iconostasul din zid, turnul din cărămidă, decroșat și susținut de patru stâlpi masivi.

În 1829, sf. lăcaş a fost pictat de D. Turcu, iar în 1908 de V. Simonescu. Până în anul 1978 interiorul bisericii a suferit trei renovări ale picturii, cea mai importantă fiind cea executată de Elvira Dăscălescu în anul menționat mai sus, în timpul păstoririi Pr. Constantin Grozăvescu. În anul 2013, biserica parohială a intrat în lucrări ample de renovare, refăcându-se tencuiala exterioară și curtea bisericii, iar din 2014 a început renovarea interiorului și a picturii, datorită stării de degradare foarte avansată.

Lista preoţilor: Inochentie Ianoșevici, Petru Ianoșevici sau Ianoş-român (1705), Andrei Jeblea, Simion Ilinescu (1739-1745), Ioan Lăpădat (1739-1750), Eustatie Gheorghevici (1748), Antonie Popovici (1745-1761), Atanasie Stoica de Haţeg (1750-1786), Samuilă Popovici (1771-1791), Istrate Gheorghevici (1775), Gheorghe Stoica de Haţeg (1784-1788), Costa Stoica de Haţeg (1824), Nicolae Dimitrievici (= al lui Dimitrie; 1790-1830), Hristofor Stoica (1795-1830), Dumitru Magieriu (1847), Nicolae Magieriu (1847-1856), Constantin Ţepeneag (1851-1901), Alexe Frătesiu (1892-1894), Constantin Dure (1900-1910), Coriolan Buracu (1912-1923), Aurel Colojoară (1924-1960), Ioan Urecheatu (1930-1975), Constantin Grozăvescu (1975-2007), Gabriel Emil Băbuţă (2007- 2015), Danci Zărescu Petru Ciprian (2007-prezent).

În 1749 dascălul Paicovici (alias Paica, român) conducea şcoala confesională. Un cor ortodox apare în acte la 1888. Între generalii născuţi la Mehadia, merită a fi amintit numele lui Nicolae Cena.

Parohia derulează încă din anul 2003 activități sociale în beneficiul persoanelor defavorizate, al bătrânilor și copiilor, printr-un program al Episcopiei Caransebeșului. În cadrul programului „Masa pe roți”, sunt servite cu mâncare caldă aceste categorii de beneficiari și se oferă consiliere din partea preotului.

Totodată, parohia desfășoară acţiuni cu copiii (elevi ai claselor primare și gimnaziale) prin Centrul de Tineret „Sf. Nicolae” din Mehadia, la care un număr însemnat de elevi participă în parteneriat cu Centrul de Tineret al Episcopiei Caransebeșului. Parohia încearcă să dezvolte și să îmbunătățească în continuare programele sociale și cele cu tineretul.