categ. I rural B; 205 familii cu 508 credincioşi;
Adresa bisericii: 327200 Fîrliug, nr. 314
Adresa casei parohiale: 327200 Fîrliug, nr. 113
Paroh: Pr. iconom DANIEL-COSMIN POPESCUHirotonit în anul 2011.
Preot la Fîrliug din anul 2014.
Tel.: 0371148030; 0738765820
E-mail: pr_danielcosmin@yahoo.com
Istoricul Parohiei
Parohia Fârliug se situează la o distanță de 32 km față de Municipiul Reșița și la 22 km față de Lugoj, fiind plasată în Depresiunea Ezeriș și străbătută de un afluent al râului Pogonici. Fârliugul a fost întotdeauna centru de comună, aparținându-i satele: Dezești, Remetea-Pogănici, Scăiuș și Valea-Mare. În decursul timpului, localitatea a fost cunoscută sub mai multe denumiri: Furliuc, Furliug, Furluc, Fârliuc, dar și sub numele de Aizis. Localitatea Fârliug a fost atestată documentar prima dată într-un document numit ,,Tabula Peutingeriană”, care de fapt este o hartă care plasează localitatea Aizis pe drumul care leagă Lederata de Tibiscum. Însă aşezarea de azi este din 1690-1700.
Biserica actuală cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului”, monument istoric, a fost construită în anul 1789, dar fără îndoială lăcașuri de cult trebuie să fi existat și anterior. Despre construcția bisericii, dar și despre înfrumusețarea realizată de-a lungul timpului, vorbește însăși pisania care întâmpină credincioșii chiar la intrarea în sfântul locaș: Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu puterea Sfântului Duh, această Sfântă Biserică, monument istoric al Parohiei Fârliug, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, s-a împodobit cu pictură nouă de către pictorul Gheorghe Costurin între anii 1983-1985, sub păstorirea Î.P.S.S. Dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, Protopop al Reșiței fiind P. On. Dr. Vasile Petrica, prin purtarea de grijă a Preotului Ioan Mateia.
Din punct de vedere arhitectural, biserica s-a construit în stil baroc, din piatră, pe alocuri și cărămidă, cu iconostas de zid și fiind acoperită cu tablă galvanizată. Biserica are următoarele dimensiuni: 20,10 X 7,80m.
Biserica din Fârliug a fost repictată, după cum ne arată și pisania, între anii 1983-1985, de către Gheorghe Costurin, deoarece din pictura inițială nu se mai păstrează decât semicalota Sfântului Altar cu icoanele: ,,Sfânta Treime”, „Sfânta Fecioară Maria”, „Cei patru Evangheliști” și „Cete de Îngeri”, toate pictate în tempera pe piele, prinsă pe scânduri de lemn.