36. Parohia Slatina-Nera cu filia Bogodinț  Protopopiatul Moldova Nouă, Șematisme

36. Parohia Slatina-Nera cu filia Bogodinț

,

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Slatina-Nera – ridicată în anul 1771
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” Bogodinț – ridicată în anul 1774.
categ. III rural; 80 familii cu 171 credincioşi; 36 familii cu 60 credincioși (filie)

Adresa bisericii: 327334 Slatina-Nera nr. 1, comuna Sasca Montană
Adresa casei parohiale: 327334 Slatina-Nera nr. 70, comuna Sasca Montană

 

Paroh: Pr. iconom CRISTIAN-FLORIN GUIU

N: 21.02.1977 – Timişoara, jud. Timiş
Hirotonit în anul 2006.
Paroh la Slatina-Nera din anul 2006.

Tel.: 0788507394; 0355421139
E-mail: parohiaslatinanera@gmail.com

 

 

Istoricul Parohiei:

Localitatea este aşezată în apropierea Nerei, în unghiul pe care îl formează Munţii Aninei cu Munţii Locvei, între dealurile înalte care închid spre sud depresiunea Oraviţei, din vecinătatea localităţilor Ciuchici şi Sasca-Montană şi la vreo 10 km sud de Răcășdia.  Toponimul pare să vină de la solul sărat numit slatină. De-a lungul timpului s-a mai numit: Zlathyna (secolul XV), Zlatina sau Zlathnicza (1452). Documentele turceşti menţionează satul cu denumirea de Slatina, în anul 1554. De ocupaţia mineritului în zonă, se pomeneşte încă din vremea dacilor şi romanilor, când din apele Nerei se culegea pulberea de aur, iar din munţi bogăţia de cupru. Vatra unui sat medieval (sec. XIV-XV) a fost identificată pe malul nordic al Nerei, în zona numită Câmpul Petrilei.

Localitatea este atestată documentar în 1363. Din însemnările lui Marsigli, 1690-1700, Szlatina apare în districtul Palanca. În Conscripţia din 1717, Sladina, din acelaşi district, număra 52 de case, regăsindu-se apoi, succesiv, în harta oficială a lui Mercy, 1761, în harta lui Griselini din 1776, cu 166 de case. La recensământul din 1843, Slatina număra 1239 ortodocşi, iar în 1912, conscripţia bisericească arată că numărul caselor a ajuns la 300 de numere, cu 1.500 de locuitori, în 2002 avea 356 locuitori, dintre care 330 ortodocşi, 21 baptişti, 5 greco-catolici. Astăzi, creştini ortodocşi sunt 171.

 

Cercetătorul Nicolae Săcară, în cartea Bisericile de lemn dispărute din Banat, consemnează că: „nu se poate reconstitui cum au ales hramul bisericii, cum au construit-o, dar există un document care atestă că la 1757 Ianuarie 15, Satul Slatina din Eparhia Caransebeş, Districtul Palanka are 103 case, biserică de lemn, cu hramul Adormirii Preasfintei Născătoare, ridicată sub episcopul Isaia în 1745, iar preot era Sava Markovici”.

Așadar, biserica actuală a satului, cu dimensiunile: 17,80 x 7 m, a fost construită în secolul XVIII, mărită în 1771. Biserica în stil baroc este construită din piatră și cărămidă (ziduri groase de 1,20 m) și acoperită cu tablă galvanizată; bolta semicilindrică e din cărămidă, pardoseala din plăci de piatră, turnul din cărămidă susţinut de patru piloni masivi, acoperit cu tablă galvanizată.

Biserica a fost pictată în 1874 de Nicolae Mărăşescu, apoi în 1981 de pictorul-preot Nicolae Popescu. Iconostasul este de zid, peste care s-a aplicat un splendid iconostas baroc din lemn aurit (inscripţie cu anul 1934, situată la baza ușii împărătești din dreapta). Biserica este declarată monument istoric.

 

Filia „Nașterea Maicii Domnului” – Bogodinț

 

 Localitatea Bogodinț este așezată pe malul drept al râului Nera, la aproximativ 20 km de orașul Oravița și la 50 km de orașul Moldova Nouă. Este înconjurată de grădini cu pomi fructiferi și păduri.

Prima atestare documentară datează din 1464. În anul 1910 localitatea Bogodinț avea 845 locuitori și 181 de case, în 1935 avea 801 locuitori și 122 case. La  recensământul din anul 1992, erau 232 locuitori din care credincioși ortodocși 185, iar la recensământul din anul 2002 în  localitatea Bogodinț își duceau traiul 192 de locuitori, din care ortodocși 151, 10 baptiști și 31 penticostali. Astăzi sunt 70 enoriași ortodocși.

Vecinii localității Bogodinț: la est comuna Slatina Nera, la nord comuna Petrilova, la sud râul Nera și Mănăstirea Nera, la vest comuna Naidăș. Forma dominantă a reliefului este reprezentată de dealuri și câmpii de origine piemontană, cu înălțimi  cuprinse între 200-350 m. Clima zonei este integrată climatului continental-moderat, subtipul bănățean cu nuanțe submediteraneene.

Biserica a fost construită înainte de 1831 (în pisanie e trecut anul 1774), restaurată în 1891; este din piatră, turnul din cărămidă, pardoseala din gresie și piatră. În 1908 a fost zugrăvit interiorul de către Pavel Enuică, în 1974 a fost reparat turnul; reparaţii capitale s-au făcut în 1939, alte reparaţii au fost efectuate în 1989. Biserica și turnul sunt acoperite cu tablă galvanizată. [ANEXE] Casa parohială este construită din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din două camere și dependințe. Reparații capitale au fost efectuate la casă în 2014-2015.

Biserica – cum spuneam – a fost construită înainte de 1831 în stil baroc. Biserica au fost pictată în anul 1976 de V. I. Moga, iar  în  2008-2009 a fost din nou pictată de Igor Isac. Pe spătarele stranelor sunt mai multe icoane vechi, tempera pe lemn: ,,Sf. Nicolae”, ,,Sf. Parascheva”, ,,Arh. Mihail”, ,,Sf. Dimitrie”.