19. Parohia Forotic  Protopopiatul Moldova Nouă, Șematisme

19. Parohia Forotic

,

Biserica „Învierea Domnului și Sfântul Ierarh Nicolae” Forotic – ridicată în anul 1743

categ. II rural B; 130 familii cu 365 credincioşi;

 

Adresa bisericii: 327210 Forotic, nr. 134
Adresa casei parohiale: 327210 Forotic, nr. 123

 

 

Paroh: Pr. sachelar CONSTANTIN-FLORIN MILIN
N: 29.05.1984 – Timişoara, jud. Timiş.
Hirotonit în anul 2011.
Preot la Forotic din anul 2015.

Tel.: 0727622547;
E-mail: constantinmilin6@gmail.com

 

 

 

Istoricul Parohiei

Comuna Forotic este situată în partea de nord-vest a judeţului Caraş-Severin. Prima atestare documentară a localităţii Forotic datează din anul 1597, a doua din 1648. Referitor la toponimul Forotic, părerile sunt împărțite. După presupunerile localnicilor, numele de Forotic, ar veni de la cuvintele maghiare „FORO” şi „TOK”, care ar însemna „dovleac copt”. Cercetând lucrarea „Toponimia românească” a lui Iorgu Iordan,  constatăm  că toponimul Forotic nu figurează. Nicolae Cornean, în lucrarea Monografia Eparhiei Caransebeş din anul 1940, menționează că în trecut satul Forotic s-ar fi numit Narostea, după numele pârâului care trece prin mijlocul satului. În anul 1699, satul este amintit ca moşie a fiscului şi sat al comitatului Severin, cu numele de Forotyk. În harta lui Mercy se numeşte Koradik, în anul 1855 trecând în proprietatea Căilor ferate austro-ungare. Pesty Frigyes, în lucrarea sa, dedicată județului în cauză, arată că în perioada 1690-1700, în conscripţiile vremii localitatea apare sub numele de Faratyk, iar în anul 1717 sub numele de Horodic, având 73 de case în circumscripția Vârșeț. Ioan Geţia, a publicat în „Analele Banatului”, un articol referitor la comuna Buziaş, menţionând toponimul „Forotic”, unde în trecut se scotea nămol negru pentru colorat. Ţinând cont de această menţiune şi de denumirea de Koradik din harta lui Mercy, am putea înclina mai mult spre originea turcească a cuvântului Forotic, ştiindu-se faptul că în limba turcă, „kara” înseamnă „negru”. Este posibil, în concluzie, ca localitatea Forotic să fi existat, aşa cum spun bătrânii, iniţial sub numele de Narostea sau Narastie, iar în timpul ocupaţiei turceşti să fi primit numele de Koradik. Ajunsă mai apoi sub stăpânirea austro-ungară, aceasta îi adaptează numele, ajungându-se la toponimul actual de Forotic.

Potrivit unei statistici din 1757, biserica din Forotic – ce se păstrează – s-a ctitorit în anul 1735 şi s-a înnoit în 1752; a fost sfinţită abia la sărbătoarea Învierii Domnului în anul 1743, de către episcopul Isaia Antonovici. În decursul timpului biserica a suferit mai multe intervenții: la 1896 s-a legat corpul bisericii în cercuri de fier şi s-a împrejmuit biserica cu gard de piatră şi uşi de fier; în 1922 s-a refăcut acoperișul din șindrilă; în 1944 s-a acoperit biserica cu tablă. În 1946 s-au făcut 2 clopote la U.D. Reşita, deoarece cele vechi fuseseră confiscate de către armata maghiară în 1917. În 1958 s-a tencuit exteriorul bisericii; în 2007-2012  biserica a fost renovată integral prin lucrări de subzidire, renovarea acoperişului, tencuire interioară şi exterioară, completarea registrului pictural, instalaţie electrică nouă, instalaţie termică. În anii 2003-2004 s-a construit şi noua casă parohială, din cărămidă, prin donațiile credincioșilor.

Fiind din piatră şi cărămidă, biserica are plan dreptunghiular, o lungime de 22,7 m, o lăţime de 8,00 m, o înălţime la streașină de 4,5 m, la coama de 8,90 m, iar la turn 15,80 m. Turnul patrulater are acoperiş în stil baroc din tablă. Iconostasului s-a pictat iniţial în 1826 de către Vasile Micu din Câlnic, iar în 1917 s-au pus icoanele – pictate pe tablă – de către pictorul Filip Matei; în 1998 are loc pictarea bolții bisericii în tehnica frescă de către Rita Aldea.