40. Parohia Vărădia  Protopopiatul Moldova Nouă, Șematisme

40. Parohia Vărădia

,

Biserica „Pogorârea Sfântului Duh” Vărădia
categ. II rural B; 125 familii cu 315 credincioşi

Adresa bisericii: 327420 Vărădia, nr. 185A
Adresa casei parohiale: 327420 Vărădia, nr. 298

 

Paroh: VACANT

 

 

Localitatea Vărădia este atestată documentar în anul 1332, iar în anul 1390 o găsim menționată în actul regelui ungar Sigismund de Luxemburg către banul Severinului Nicolae Perenyi (românul Pârâianu), ce îi oferea banului în dar mai multe sate, printre care şi străvechea Vărădie. Tradiţia vorbește despre existența a trei sate pe aceste locuri în secolul XVI: unul în hotarul satului (Poiana Flămândă), unul pe deal, lângă cimitirul de azi şi altul la poalele dealului, pe ambele părți ale pârâului (Vale). Din cauza vânturilor strașnice cei din Poiană sau retras mai pe vale, lângă cele două sate.

Arheologia demonstrează că în secolele III-IV exista o așezare daco-romană. În sec. VI Arcidava (Vărădia) aparținea de Arhiepiscopia Justiniana Prima, fondată de împăratul constantinopolitan Justinian I. Tot la Vărădia, spre finele veacului XI se înființează primul nucleu monahal. După ce vărădienii și-au ctitorit în 1754 o biserică nouă, pe cea veche au dat-o satului Iabuca din Banatul sârbesc.  Pentru o perioadă (1768-1847), la Vărădia a funcționat şi sediul protopopiatului Vărădiei. Biserica ortodoxă actuală s-a construit în anul 1890 şi are hramul Pogorârea Duhului Sfânt. La origini este biserică greco-catolică, iar cea construită de ortodocși (la 1754) acum este transformată în mănăstire, continuând vechea tradiție monahală. Biserica (27,70 x 8,20 m) este ridicată din donațiile credincioșilor şi ale statului, de către arhitectul Francisc Sittner din Oravița. Uniația a intrat în Vărădia în anul 1857, ortodocșii fiind evacuați din biserică şi oficiindu-şi slujbele într-o casă particulară.

În decursul timpului s-au efectuat diverse lucrări de reparație şi întreținere: 1938 – acoperirea turnului cu tablă, 1990 – curățarea tablei turnului cu „deruginol” și vopsirea cu bronz, înlocuirea jgheaburilor, 2000-2002 – placare cu gresie la interior (170 mp), 2007 –

introducerea caloriferelor pentru încălzirea centrală, 2013 – vopsirea tablei turnului cu bronz și îndreptarea crucii de pe turn, înnoirea acoperișului, înlocuirea geamurilor vechi cu 13 geamuri termopan și 3 uși termopan, consolidarea iconostasului, 2014 – decaparea completă a exteriorului și retencuirea lui, 2015 – pavarea și amenajarea curții bisericii, precum și o încăpere pentru centrala termică. Biserica este construită din piatră şi cărămidă, și acoperită cu țiglă. Pictura în ulei este executată între anii 1937-1939 de către Nicolae Popovici din Grădinari.