41. Parohia Păltiniş

,

Biserica „Naşterea Maicii Domnului şi Sfântul Arhidiacon Ştefan” – ridicată în anul 1811.
categ. I rural B; 150 familii cu 501 credincioşi


Adresa bisericii: 327295 Păltiniş, nr. 1
Adresa casei parohiale: 327295 Păltiniş, nr. 118

 

 

Paroh: Preot iconom-stavrofor PETRU DAMIAN

N: 03.03.1961 – Poiana, jud. Caraș-Severin
Hirotonit în anul 1986.
Paroh la Păltiniș din anul 1991.

Tel.: 0255522891; 0763677452

 

 

 

Localitatea Păltiniş este situată la o distanţă de aproximativ 5 km de oraşul Caransebeş şi la 38 km de Municipiul Reşiţa. Este atestată documentar de la anul 1585 (cu denumirea Valea Bourului), amintită apoi în 1745, 1751,1757 când avea 136 de case. În anul 1967 se schimbă denumirea Valea Bourului cu Valea Boului, iar în 1974  devine Păltiniş (după un colţ de pădure de paltin care se afla în apropierea satului).

În Antichitate s-a numit Caput Bubali, adică izvorul sau Capul bourului. Deoarece bourul a dispărut din regiune, localnicii au confundat „bourul“ cu „boul“ şi au denumit aşezarea „Valea Boului“. La vremea sa, istoricul bănăţean Constantin  Daicoviciu spunea că n-are nici o raţiune schimbarea unui nume de origine romană cu un altul ce nu reprezintă nimic sub aspectul istoriei locale. În vechime, vatra satului era cu cca 1 km mai spre sud de cea actuală. Pe locul de azi s-a mutat către finele sec. XVIII.

]  Pentru biserica satului din veacul al XVIII – ridicată în locul alteia, mai veche – se sfinţeşte un antimis în anul 1756; ea a fost arsă de turci în 1788. Construcţia bisericii actuale, cu hramurile „Naşterea Maicii Domnului” şi „Sfântul Arhidiacon Ştefan”, s-a făcut pe proprietăţile boierilor Gherdanovici şi Beliz care au donat aceste proprietăţi parohiei la anul 1811. Biserica a fost sfinţită pentru prima dată în anul 1906 de către arhimandritul Filaret Musta de la Episcopia Caransebeşului. În anii 1998-2000 s-a înlocuit vechiul mobilier cu altul nou, sculptat din lemn de stejar de către sculptorul Mihai Heghediş din parohie. În anul 2008 s-a refăcut Sfânta Masă din altar la iniţiativa Părintelui Episcop Lucian Mic, deoarece biserica nu poseda moaşte în piciorul Sfintei Mese, având loc în acelaşi an târnosirea şi sfinţirea bisericii, când a primit şi al doilea hram: „Sfântul Arhidiacon Ştefan”. În 2015 s-au executat lucrări de reparaţii şi renovare la întregul exterior al bisericii. Lucrările de renovare au fost suportate de către familiile Toma Minea şi Constantin Bustan din parohie. Parohia are casa parohială construită în anul 1945 din cărămidă arsă şi acoperită cu ţiglă, cu un număr de 5 camere şi anexe. Această casă a înlocuit-o pe cea veche din cărămidă crudă, ridicată în 1900.

Biserica a fost construită în stil baroc, din piatră şi cărămidă, acoperită cu tablă, iar turnul din cărămidă şi acoperit cu tablă din cupru. Biserica are  lungimea de 23 m, lăţimea de 7,5 m, iar înălţimea de 8-9 m. Turnul are cca 25 m. În interiorul turnului se găsesc 2 clopote turnate la Reşiţa, cele vechi fiind luate în Primul Război Mondial. Pardoseala din biserică este din ceramică ornamentală. Uşile de la cele două intrări sunt din lemn de stejar, sculptate de către Ioan Ghider din Caransebeş, în 1981. Curtea bisericii este împrejmuită cu zid din piatră.

Pictura murală a fost executată în anul 1906 de către pictorul Bartolomeu Delliomini din Caransebeş, în tehnica uleiului. În decursul timpului, la biserică s-au efectuat mai multe lucrări de întreţinere, cele mai însemnate  între anii 1995 și 2015. Deoarece vechea pictură s-a degradat foarte mult, în 1995 s-a hotărât de către Consiliul Parohial şi Adunarea Parohială ca pictura bisericii să se renoveze, iar în spaţiile nepictate să se completeze cu alta nouă. Prin urmare, s-a întocmit un deviz şi un caiet de sarcini privind lucrările de restaurare şi completare a picturii de către pictorul bisericesc autorizat Victor Jurca din Lugoj, judetul Timiş. Lucrările de restaurare şi completare a picturii au fost executate de către pictorii Ion şi Ana Bădilă din Timişoara, în anii 1995-1996.

La parohie se păstrează lista preoţilor slujitori după cum urmează: Secula (1745), Vasile Popovici (1751- post 1794), Iosif Putnic (1780-1806), Petru Ioanovici (=fiul lui Ioan, 1806-1818), Sinesie Radivoivici (1818-1850), Ilie Iacobescu, localnic (1850-1872), Ferdinad Musta (1872-1889), Valeriu Nicolaevici (1889-1924), Liviu Cornean (1924-1927), Ilie Mihuţă (1927-1973), Zamfir Boldea (1973-1981), Mihai Sidei (1981-1991), Petru Damian (1991 şi în prezent). Cântăreţi de seamă: Ion Alexa, Petru Poenaru, Ion Boscotă, Iova Pârvu, Iova Vlad, Vasile Alexa şi Metodie Bocşan. Şcoala confesională în 1791 avea ca învăţător pe Ioan Popovici. Un cor s-a înfiinţat în anul 1891.

Parohia în perioada posturilor organizează săptămâni duhovniceşti cu seri de catehizare. Se fac pelerinaje la mănăstirile din ţară şi se desfăşoară periodic activităţi filantropice. În momentul de faţă parohia este Centru pastoral-misionar, având în subordine alte parohii din zonă, împreună cu care demarează acţiuni de profil.