21. Parohia Grădinari  Protopopiatul Moldova Nouă, Șematisme

21. Parohia Grădinari

,

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” Grădinari – ridicată în anul 1909

categ. I rural A; 285 familii cu 960 credincioşi;

 

Adresa bisericii: 327230 Grădinari, nr. 268
Adresa casei parohiale: 327230 Grădinari, nr. 244


 

Paroh: Preot TRAIAN-NICOLAE PROFIR

N: 31.03.1987 – Oravița, jud. Caraș-Severin.
Hirotonit în anul 2015.
Preot la Grădinari din anul 2019.

Tel.: 0768544357;
E-mail: zoopy1987@yahoo.com

 

 

 

Istoricul Parohiei

Deşi, etimologic vorbind, Cacova indică o vechime mare (derivă din slavul kak-, rădăcină ce înseamnă un loc ridicat) totuşi localitatea e atestată abia în anii 1723-1725; din 1964 se va numi Grădinari. La vremea sa, istoricul Pesty Frigyes remarca: „Cacova – sat lângă râul Caraş, între Ticvani, Vărădia şi Greoni; s-a găsit doar în harta lui Merczi din 1723, în districtul Vârşeţ”. La sfârşitul unui Octoih (Râmnic, 1706) găsim următoarea însemnare: „Să să ştie cum eu Martin Oprea, dinpreunnă cu soţia mea Stana, am cumpărat această carte anume Octoih de la Popa Vasile, drept talere 4 şi o am dat să fie la biserica noastră din Cacova, iar fiind niscvai întâmplări să ne risipim iară, sămânţia noastră să fie volnică a o duce unde vor vrea şi la cine va ajunge ne rugăm să facă bine să ne pomenească, pră Martin şi Stana şi Oprea”.

În 1780, îndurând multe lipsuri, cei mai mulţi dintre locuitori au pornit către Nicolințul Mare – Serbia, formând acolo Cacova-Mică. În 1731 cacovenii de la noi îşi zidesc biserică nouă în locul „celei a bătrână” care nu-i mai încăpea şi de la care au rămas cărţi de ritual unde numele localităţii capătă atributul de „mare”, numindu-se: Cacova Mare, Gross-Kakova şi Veliko-Kakova.

Dezvoltarea vieţii religioase şi economice a parohiei a făcut ca în anul 1906 să se ridice un nou locaş de cult terminat în anul 1909, costul lucrărilor ajungând la 90.000 coroane iar grilajul de împrejmuire la valoarea de 10.000 coroane. Arhitectul care a proiectat şi construit biserica actuală (28 x 9 m) a fost Dimitrie Boitor – autor al mai multor lăcaşuri de cult în Banatul românesc şi sârbesc. Terenul pe care este construită biserica s-a donat de Ofelia dr. Hubian (Constantinescu), născută Truia, înmormântată în curtea sfântului locaș. Ctitorii sunt credincioșii din parohie. Biserica a fost antesfinţită la 4/17 octombrie 1909 de protopopul Alexandru P. Popovici şi târnosită de Dr. Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, la 16 mai 1965.

Materialul folosit este piatra şi cărămida arsă; construcția urmărește cu rigurozitate trăsăturile stilului bizantin. Clopotnița  e

deasupra cupolei şi acoperită cu tablă zincată. În decursul timpului s-au efectuat diverse lucrări: pictarea interiorului de către Nicolae Popovici (1935), completarea cu pictură și restaurarea altor icoane de către Rita Aldea (2006-2009), decaparea și retencuirea exteriorului (2009). La ora actuală în biserică se găseşte Sfânta Masă de piatră, din biserica veche.