Biserica „Naşterea Maicii Domnului” Văliug – ridicată în anul 1887
categ. II rural A; 222 familii cu 415 credincioşi;
Adresa bisericii: 327415 Văliug, nr. 39
Adresa casei parohiale: 327415 Văliug, nr. 39
N: 03.04.1994 – Caransebeș, jud. Caraș-Severin.
Hirotonit în anul 2019.
Preot la Văliug din anul 2019.
Tel.: 0733790209;
Email: rus_raul94@yahoo.com
Comuna s-a reîntemeiat în 1730 de către românii sosiți din Oltenia. S-au înfiinţat mici colective de români, stabilite în cele 15 cătune din pădurile din jurul Văliugului: Groposul, Cozia, Secu, Crainic, Breazova, Răchita (sat strămutat, actualmente aflându-se în acel loc lacul Gozna), Cuca-Bogatul, Săliștiuța, Delocian, Bălenilor, Prunii Ponoranilor, Valea lui Iuga, Poiana Vasile, Sestover, Râul Alb. După înfiinţarea fabricilor de la Reşiţa în 1770, a început defrişarea pădurilor din zonă, astfel comuna s-a extins, aşezându-se noi coloniști aici, atât români cât şi germani, dar şi maghiari şi cehi. În vara anului 1793 se obţine aprobarea de la Viena pentru colonizarea a 71 familii pentru zona Văliug. În 1858-1859, 40 de familii din Austria s-au stabilit în Crivaia. În anul 1872, 21 de familii se cantonează în locul numit Poiana Văliugului (Iosefinental). Întemeietorul acestui cartier a fost Georg Brenan, directorul societăţii de căi ferate. El a denumit zona după numele soţiei sale, Iosefina. Personalități de seamă ale comunității: Musta Adam Dumitru (1770) – preot în Văliug; Petre Sava Băleanu – regizor şi mare personalitate în TVR; Belcea Ion – inginer şef la ocolul silvic Văliug; Fuicu Eugen (n.1930) – militar de carieră, colonel; Gruescu Silviu (n. 1918) – contabil şef la Uzinele şi Domeniul Reşiței; Martin Toma învăţător în Văliug în 1934; Badea Busuioc dirijor de cor până în 1987. Un urmaș al preotului Adam Musta a fost arhiereul-vicar Filaret Musta (1839-1930).
Biserica ortodoxă din Văliug a fost construită în 1759; preot şi învăţător era Adam Musta. În anul 1887 pe temelia acelui locaş mai vechi, s-a zidit noua biserică.
Construcția sfântului locaș a fost realizată de Pettinger şi Gartner în stil baroc, cu turla pe naos, având următoarele dimensiuni: înălțime – 20 m, lungime – 26 m, lăţime 11 m. Este construită din piatră şi cărămidă arsă, acoperită cu tablă. Uşile de la intrare sunt din lemn masiv, la fel şi cele din lateral dreapta. Scaunele şi stranele nu sunt sculptate. Cele trei obiecte din biserică sunt sculptate şi au fost confecționate între anii 1969-1970: Tronul Arhieresc, Tronul Maicii Domnului şi Mormântul Domnului.
Biserica şi tablourile (10 de pe iconostas) au fost pictate în ulei, în stil realist, în anul 1926 de pictorul Gh. Marişescu. În 1939 pictura a fost restaurată de pictorul Ioan Băleanu. În 1987 din nou pictura a fost restaurată de Maria Tudur din Reşița. Casa parohială este din 1810.