Recunoștință la 15 ani de slujire arhierească la Caransebeș

26 February 2021 Off By Herea Darius
Recunoștință la 15 ani de slujire arhierească la Caransebeș

Între evenimentele consemnate în istoria eparhiei noastre, întronizarea Preasfințitului Părinte Lucian Mic, în demnitatea de episcop al Caransebeșului  în urmă cu 15 ani, respectiv 26 februarie 2006, reprezintă un act istoric de referință cu conotații importante.

Importanța acestui eveniment este dată nu numai de desfășurarea efectivă a momentului istoric, dar mai ales de consecințele lui. Ierarh tânăr, dar brăzdat de experiențe ecleziale timpurii, părintele nostru duhovnicesc s-a lăsat purtat de pronia divină, cu smerenie și ascultare spre o eparhie bănățeană care parcă-l aștepta. Așezat întru începuturile reînființării eparhiei de către vrednici ierarhi, precum episcopul Emilian Birdaș și Preasfinția Sa Laurențiu Streza (actualul Mitropolit al Ardealului), noul chiriarh a continuat zidirea unei comunități vii, jertfind anii fragezi ai tinereții fără nicio reținere. Deja consacrat în mediul bisericesc bănățean, ca posesor al vocației de restaurator, s-a oferit necondiționat ctitoririi unei lucrări cât mai trainice în toate domeniile de activitate ale unei eparhii. Dispus la efort până spre epuizare, s-a străduit ca timpul să nu-i fie potrivnic, fructificând orice oportunitate pentru a împlini idealuri întrezărite, dar nesperate de înaintași. Multe dintre acestea s-au materializat în instituții noi, în viziuni ale vremurilor înnoite și în edificii emblemă care au înălțat lucrarea spre sensul ei sublim, întâlnirea cu Cel care ne-a înzestrat cu privilegiul de a fi continuatorii lucrării Sale în lume.

La interviul acordat televiziunii naționale la 25 februarie 2006, în preziua instalării, noul episcop al Caransebeșului proclama deviza păstoririi sale: aș vrea să fiu aproape de toți oamenii, de toți credincioșii, fără niciun fel de discriminare.Dorință împlinită cu multă acrivie în cei 15 ani de slujire în această eparhie, ierarhul nostru a fost mereu în comuniune cu credincioșii săi în comunitățile lor, cercetând preoții și parohiile lor, în bisericile în care aceștia se roagă.

Fiind ierarhul cu cea mai îndelungată activitate de la reînființarea eparhiei (în anul 1994), în decursul păstoririi Preasfinției Sale s-au împlinit lucrări care aveau să reconfirme calitatea sa de restaurator in facto al eparhiei prin prilejuirea unor evenimente istorice de maximă importanță, dintre care amintim numai târnosirea catedralei episcopale din Caransebeș de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în data de 12 septembrie 2010. Articularea activității culturale și social-filantropice și menținerea viabilității și continuității programelor începute, caracterizează constanța eforturilor din arhipăstorirea sa.

Un aspect mai puțin, cunoscut este că în cei 15 ani de slujire chiriarhală pilduitoare, părintele episcop Lucian a ostenit în suferințe și greutăți, căruntețile așternute în tâmple vorbind parcă despre grija permanentă față de eparhie, de preoții și de credincioșii încredințați. Lucrarea administrativă intensă, adesea până în ore târzii, aplicată cu meticulozitatea cercetătorului, i-a îngreunat povara omoforului, iar gândurile pentru mai binele eparhiei i-au scurtat nopțile de odihnă. Perseverența în a cunoaște toate detaliile lucrărilor, din toate sferele de activitate, de a le înțelege pe fiecare în parte și dorința de a le da o finalitate nu s-a împuținat, uimind adesea pe colaboratori cu fidelitatea răbdării. Constanța fără echivoc, de a lucra sinodal cu administrația eparhială, cu protopopiatele și cu toate forurile bisericești, a fost coordonata slujirii ca părinte și frate, alături de frații săi mai mici, socotind importanța fiecăruia în trupul eclezial al eparhiei. Străduința de a nu refuza nicio solicitare și aceea ca nimeni să nu plece întristat de la ierarhul său, au pus mereu presiune pe cumpănirea unor decizii cât mai împăciuitoare și demne pentru Biserică. Pentru multe din acestea a fost adesea puțin înțeles și arareori răstălmăcit, dar cei care au fost în preajma-i au simțit frământarea părintelui care privește neputincios la înstrăinarea fiilor.

Anul acesta, la împlinirea celor 15 ani de rodnică și pilduitoare slujire, nu vom enumera toate realizările Preasfințitului Părinte Episcop Lucian, întrucât sunt vizibile și cunoscute, dar ne vom strădui să fim sinceri recunoscători pentru un timp care s-a scurs repede, însă poate nu la fel de ușor. Cunoscând că s-a lucrat cu inima, avem certitudinea că toate vor dăinui, pentru că lucrarea cu inima este veșnică.

Drept urmare, la ceas aniversar, colaboratorii de la Centrul Eparhial, părinții protopopi, monahii, clericii și credincioșii Episcopiei Caransebeșului doresc ierarhului lor cu sinceritate, aceeași râvnă și sănătate de la începutul slujirii. Să rămână hărăzit cu bunătate și osârdie duhovnicească, fiind pe mai departe îngăduitor față de toți oamenii. Anii ce vor urma să fie cu emoții sfinte, care să nu se împuțineze, având încredințarea că în taina poverii omoforului de chiriarh sunt fiii Preasfinției Sale!

            La mulți ani Părinte Episcop Lucian!