Page 14 - Album Catedrala Episcopala 2020
P. 14
10
În anii comunismului, Centrul civic al orașului Caransebeș a fost schimbat în totalitate.
Au fost dărâmate clădirile centrale, inclusiv Cazarma militară, și în locul acestora s-a întocmit
planul de sistematizare pentru construirea de blocuri pentru locuințe. La începutul lucrărilor au fost
4
descoperite – scoase la iveală în Centrul orașului, în urma săpăturilor pentru fundație, zidurile unei biserici . În locul
unde s-au descoperit ruinele ecleziastice medievale, caransebeșenii so licitau zidirea unei biserici.
Cu prilejul vizitei arhierești şi slujirii la Caransebeş a Mitropolitului Nicolae Corneanu în
ziua a doua zi de Paşti a anului 1990, la recepția oferită în cadrul Reşedinţei, un grup de intelectuali
caransebeşeni au solicitat zidirea unei Catedrale în centrul civic al orașului, unde a fost descoperită
biserica medievală.
După lungi negocieri cu privire la amplasamentul noii Catedrale Episcopale, momentul
reînfiinţării eparhiei în anul 1994 şi întronizarea primului episcop, Emilian Birdaş, a determinat
amplasamentul şi a inițiat proiectarea catedralei de către S.C. Renovaţie Nova S.R.L – Biroul de
Arhitectură – Arad.
Piatra de temelie a noii catedrale s-a așezat în 27 octombrie 1996, 1a orele 17.00, în centrul
civic al oraşului Caransebeş, de către noul episcop al Caransebeşului, Preasfinţia Sa Laurenţiu
Streza. Îndată după acest eveniment, lucrările de construcţie au demarat, comunitatea contribuind
cu generozitate la împlinirea acestui nobil deziderat. Până în anul 2006, lucrările de construcție
subterană au fost finalizate, iar cele de structură ajunseseră la cota +7, +8 m.
Instalarea Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, în data de 26 februarie
2006, ca tânăr ierarh al istoricei eparhii, anunţa continuarea lucrărilor, stagnate pentru o scurtă
perioadă la Catedrala Episcopală. Potrivit făgăduinţelor făcute în discursul inaugural de întronizare,
noul ierarh a concentrat toate resursele pentru reluarea lucrărilor şi finalizarea în termen cât mai
scurt a noii catedrale. Iniţial, a consultat preoţii din eparhie prin diseminarea unui chestionar
anonim care solicita clerului o părere referitoare la prioritatea edilitară a eparhiei. În temeiul acestei
confirmări majoritare a clerului, încă din anul 2006, s-au demarat lucrările, amenajându-se în primă fază
un paraclis în demisolul edificiului, unde s-a slujit neîntrerupt până la slujba de sfinţire, în timp ce
şantierul continua la suprafaţă. Încă din anul 2007, s-a prăznuit în mod festiv hramul noii catedrale,
pe treptele principale, cu prezenţa mai multor ierarhi, care, în felul acesta, încurajau definitivarea
lucrărilor. În acest fel, Duminica Tomii a rămas ziua de referinţă a oraşului şi a hramului catedralei,
care, de acum, se numea Învierea Domnului, ce a reprezentat deopotrivă simbolul renaşterii eparhiei.
Sfințirea catedralei episcopale din Caransebeș – simbolul renașterii eparhiei
Eforturile pentru finalizarea lucrărilor au fost substanțiale din toate punctele de vedere
şi s-au conjugat în acest deziderat sublim. Anul 2010 se anunţa ca fiind anul Centenarului
5
instalării Episcopului Elie Miron Cristea, ctitorul moral al catedralei, în demnitatea de episcop al
Caransebeşului . Pentru acest eveniment s-a realizat o statuie din bronz, unică, reprezentând pe
6
4 Petru Bona, Caransebeş-contribuţii istorice Caransebeş, 1989, p. 123; Petru Bona, Nicoleta Gumă. Liviu
Groza 700 de ani de atestare documentară – Contribuții monografice, Caransebeș, 1990 p. 96.
5 PS Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului, Prot Ioan Nicola, Pr. Daniel Alic Catedrala episcopală „Îvierea
Domnului” din Caransebeș – de la ideal la realizare, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2010.
6 Pentru activitatea episcopului Miron Cristea la Caransebeș a se vedea Daniel Alic, Eparhia Caransebeșului în
perioada păstoririi episcopului Miron Cristea (1910-1919). Biserică și societate, Editura Presa Universitară Clujeana,
Editura Episcopiei Caransebeșului, Cluj-Napoca, Caransebeș, 2013