Page 10 - Colecția muzeală „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului

Tot în cadrul expoziției permanente sunt prezentate obiecte ce au aparținut ierarhilor, printre care
amintim: veșmintele și cârja arhierească a episcopului Ioan Popasu, harnașamentul folosit de ierarh,
corespondența ierarhului Nicolae Popea cu familia, Carte poștală cu primăria Caransebeșului semnată de
Ion Minulescu și Mircea Rădulescu în 14 mai 1923 și trimisă mitropolitului primat Miron Cristea, crucea
din marmură ce a fost așezată inițial în partea superioară a mormântului ierarhului Iosif Traian Badescu,
circulara emisă în anul 1921 în care se aduce la cunoștință dorința de înfiițare a unui muzeu eparhial, bastonul
arhieresc episcopului Vasile Lăzărescu, gramata de instalare a episcopului Veniamin Nistor, veșmintele și
cârja episcopului Emilian Birdaș.
Expoziția permanentă mai cuprinde obiecte liturgice precum: Potir (sec. XVII), Set sfinte vase (1856),
Cruce filigranată (sec. XVIII), Antimis (1743), Chivot din lemn (1865) de la Catedrala istorică „Sfântul
Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeș etc.
În cea de-a doua expoziție, cea temporară, în prezent sunt expuse cărți de cult și icoane de valoare
patrimonială, precum: Psaltirea de la Bălgrad (1651), Pravila de la Târgoviste (1652), Evanghelia de
la Snagov (1697), Maica Domnului cu Pruncul (1864), Nașterea Maicii Domnului (1824). Această sală
generoasă poate găzdui și alte expoziții de artă, oferind posibilitatea expunerii și prezentării unor lucrări de
artă, într-un spațiu adecvat.
Pe cei interesați să întâlnească prin obiectele expuse, istoria și arta bisericească din secolele trecute,
îi așteptăm să ne viziteze de luni până vineri între orele 9:30-15:30. Accesul se face de pe strada Nicolae
Corneanu, nr. 5 (Magaziul Diecezan – Centrul Civic).
Contact: Tel: 0790 253 174, E-mail: colectia.epcaransebes@gmail.com

***

Istoria noastră începe prin diploma imperială dată de Împăratul Leopold I (1657-1705) în 4 martie
1695, prin care confirmă dreptul sârbilor de a înființa noi episcopii pe teritoriul Imperiului Habsburgic.
Astfel, la sfârșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII, episcopul sârb Spiridon Știbița avea deja
reședința la Caransebeș, iar eparhia pe care o conducea includea Banatul istoric cu o populație covârșitor
românească. Titulatura acestuia, dar și a urmașilor săi, ca și denumirea episcopiei era „de Caransebeș și
Vârșeț”.
Pe raza acestei întinse și vechi episcopii, au fost create până în anul 1865, șase întinse protopopiate:
Caransebeș, Vârșeț, Palanca, Mehadia, Lugoj și Vărădia, acesta din urmă înființat după anul 1775.

10