Page 15 - Colecția muzeală „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului
P. 15

Episcopul Veniamin Nistor s-a născut în anul 1886 în localitatea Araci, județul Covasna. Urmează
          studiile liceale la Brașov și la Institutul Teologic de la Sibiu.
               În anul 1913 este hirotonit preot necăsătorit, urmând a fi preot militar în perioada Primului Război
          Mondial.
               În anul 1919 este Șef de serviciu la Resortul Cultelor din Consiliul Dirigent, secretar al noii eparhii
          a Clujului (1920-1922); secretar, apoi consilier la Arhiepiscopia Sibiului (1922-1941). Este hirotesit
          protopop în anul 1926. Este tuns în monahism sub numele de Veniamin, hirotesit arhimandrit în anul 1940.
               La 3 iunie 1941 este ales episcop al Caransebeșului, pensionat în februarie 1949, retras la Alba Iulia
          până la sfârșitul vieții sale în anul 1963.
               Ca  ierarh  al  Caransebeșului  a  coordonat  revista  „Altarul  Banatului”  și  „Foaia  Diecezană”,  iar  pe
          plan misionar a fost preocupat de bunul mers al eparhiei, al Academiei teologice și al parohiilor din cadrul
          Episcopiei.


               Episcopul Emilian Birdaș s-a născut în satul Rohia, în anul 1921, primind la botez numele de Ioan.
          A intrat în monahism la mănăstirea Rohia fiind tuns sub numele de Emilian. În perioada următoare a fost
          hirotonit ierodiacon și ieromonah. După finalizarea studiilor, protosinghelul Emilian Birdaş este numit ca
          preot slujitor la Catedrala patriarhală din Bucureşti, apoi devine vicar-administrativ la Episcopia Romanului
          şi Huşilor. În anul 1958 este hirotesit arhimandrit. Ulterior devine preot paroh al Catedralei „Reîntregirii”
          din Alba Iulia, unde, la acel moment, nu exista o episcopie.
               La 11 iunie 1973, arhimandritul Emilian Birdaş a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. În
          anul 1975 face demersurile pentru înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei, devenind ulterior,
          în anul 1976, cel dintâi ierarh al reînființatei eparhii, păstorind până în anul 1990. Ca ierarh al Cetății
          Bălgradului a ctitorit numeroase biserici și mănăstiri, fiind deopotrivă un reputat scriitor și om de cultură.
          Printre realizările importante în acest sens se remarcă reeditarea, în anul 1988, a Noului Testament de la
          Bălgrad (1648), motiv pentru care este răsplătit de către Academia Română cu premiul „Bogdan Petriceicu
          Hașdeu”. În urma evenimentelor din 1989 episcopul Emilian Birdaș a fost retras de către Sfântul Sinod al
          Bisericii Ortodoxe Române și numit în postul de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, funcție pe care a
          deținut-o până în anul 1994.
               La 12 iulie 1994, Emilian Birdaş a fost ales episcop al reînfiinţatei Eparhii a Caransebeşului, fiind
          considerat restauratorul vieţii bisericeşti din Banatul Montan. La Caransebeş a început construcţia unei
          Catedrale episcopale, a reluat tipărirea „Foii Diecezane” şi a „Calendarului Românului”. Episcopul Emilian
          Birdaş a trecut la cele veşnice la data de 5 aprilie 1996.



                                                        15
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20