Page 15 - Colecția muzeală „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului

Episcopul Veniamin Nistor s-a născut în anul 1886 în localitatea Araci, județul Covasna. Urmează
studiile liceale la Brașov și la Institutul Teologic de la Sibiu.
În anul 1913 este hirotonit preot necăsătorit, urmând a fi preot militar în perioada Primului Război
Mondial.
În anul 1919 este Șef de serviciu la Resortul Cultelor din Consiliul Dirigent, secretar al noii eparhii
a Clujului (1920-1922); secretar, apoi consilier la Arhiepiscopia Sibiului (1922-1941). Este hirotesit
protopop în anul 1926. Este tuns în monahism sub numele de Veniamin, hirotesit arhimandrit în anul 1940.
La 3 iunie 1941 este ales episcop al Caransebeșului, pensionat în februarie 1949, retras la Alba Iulia
până la sfârșitul vieții sale în anul 1963.
Ca ierarh al Caransebeșului a coordonat revista „Altarul Banatului” și „Foaia Diecezană”, iar pe
plan misionar a fost preocupat de bunul mers al eparhiei, al Academiei teologice și al parohiilor din cadrul
Episcopiei.

Episcopul Emilian Birdaș s-a născut în satul Rohia, în anul 1921, primind la botez numele de Ioan.
A intrat în monahism la mănăstirea Rohia fiind tuns sub numele de Emilian. În perioada următoare a fost
hirotonit ierodiacon și ieromonah. După finalizarea studiilor, protosinghelul Emilian Birdaş este numit ca
preot slujitor la Catedrala patriarhală din Bucureşti, apoi devine vicar-administrativ la Episcopia Romanului
şi Huşilor. În anul 1958 este hirotesit arhimandrit. Ulterior devine preot paroh al Catedralei „Reîntregirii”
din Alba Iulia, unde, la acel moment, nu exista o episcopie.
La 11 iunie 1973, arhimandritul Emilian Birdaş a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. În
anul 1975 face demersurile pentru înființarea Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei, devenind ulterior,
în anul 1976, cel dintâi ierarh al reînființatei eparhii, păstorind până în anul 1990. Ca ierarh al Cetății
Bălgradului a ctitorit numeroase biserici și mănăstiri, fiind deopotrivă un reputat scriitor și om de cultură.
Printre realizările importante în acest sens se remarcă reeditarea, în anul 1988, a Noului Testament de la
Bălgrad (1648), motiv pentru care este răsplătit de către Academia Română cu premiul „Bogdan Petriceicu
Hașdeu”. În urma evenimentelor din 1989 episcopul Emilian Birdaș a fost retras de către Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române și numit în postul de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, funcție pe care a
deținut-o până în anul 1994.
La 12 iulie 1994, Emilian Birdaş a fost ales episcop al reînfiinţatei Eparhii a Caransebeşului, fiind
considerat restauratorul vieţii bisericeşti din Banatul Montan. La Caransebeş a început construcţia unei
Catedrale episcopale, a reluat tipărirea „Foii Diecezane” şi a „Calendarului Românului”. Episcopul Emilian
Birdaş a trecut la cele veşnice la data de 5 aprilie 1996.

15