Page 12 - Colecția muzeală „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului

24 decembrie 1864 a separării ierarhiei, a Bisericii Ortodoxe Române de cea sârbă, a reînființării
mitropoliei române și a numirii lui Andrei Șaguna ca mitropolit al românilor din Transilvania,
părțile ungurene și Banat. Aflați la Carloviț pentru a stabili modalitatea de despărțire faptică de
biserica sârbă, Andrei Șaguna și Procopie Ivacicovici, episcop al Aradului, s-au întrunit în sinod
episcopesc alegându-l pe Ioan Popasu, arhimandrit și protopop al Brașovului, în scaunul de episcop
al Caransebeșului.
Episcopia Ortodoxă Română a Caransebeșului se înființează în 6 iulie 1865, iar episcopul ales,
Ioan Popasu, tot la această dată este confirmat de împărat în urma demersurilor marelui și sfântului
mitropolit Andrei Șaguna.

Episcopul Ioan Popasu s-a născut în 1808 în localitatea Brașov. A urmat cursurile gimnaziale
la Brașov și Sibiu, cele liceale, la Cluj, iar studiile teologice universitare la Viena.
După terminarea studiilor episcopul Ardealului, Vasile Moga, îl numește secretar eparhial. Între
anii 1837-1838 este hirotonit preot și numit protopresbiter al Brașovului.
A fost cofondator al Gimnaziului românesc de la Brașov, membru în Dieta Transilvaniei și
deputat în Senatul Imperial. Este episcop al Caransebeșului între anii 1865-1889 perioadă în care
desfășoară o amplă activitate liturgică, misionară și culturală printre care amintim: mutarea secției
românești a Seminarului de la Vârșeț la Caransebeș (1865), înființarea mai multor școli, a tipografiei
și librăriei eparhiale (1885), precum și a periodicului bisericesc „Foaia Diecezană”. Trece la cele
veșnice în anul 1889.

Episcopul Nicolae Popea s-a născut în data de 17 februarie 1826 în Satulung. A urmat școala
gimnazială la Brașov și Blaj, dreptul la Cluj (1843-1846), iar mai apoi își urmează studiile la Viena.
În anii ce au urmat, va fi numit secretar consistorial și profesor de teologie, iar mai apoi protosinghel,
vicar episcopesc și arhimandrit.
În anul 1863 a fost deputat în Dieta Transilvaniei și membru în Senatul Imperial de la Viena,
în 1881 a prezidat conferința națională și a fost ales ca președinte al comitetului național român din
Transilvania.
În 27 martie 1889 devine cel de-al doilea episcop al Caransebeșului, păstorind eparhia până la
trecerea la cele veșnice în anul 1908.
În activitatea sa de ierarh al Episcopiei Caransebeșului, s-a îngrijit de aducerea unor profesori
tineri la școala teologică din Caransebeș, de construirea unui sediu al Institutului Teologic Diecezan,
de înființarea Internatului Teologic și Pedagogic; a trimis tineri la studii superioare de teologie;

12