Page 14 - Colecția muzeală „Episcop Elie Miron Cristea” a Episcopiei Caransebeșului

până la trecerea la cele veșnice în anul 1933. În toată această perioadă a avut o activitate rodnică din punct
de vedere pastoral, aplecându-se asupra nevoilor credincioșilor din întreaga episcopie a Caransebeșului, iar
ca activitate culturală amintim înființarea unui muzeu și a unei biblioteci eparhiale.

Arhiereul Filaret Musta s-a născut în anul 1839, la botez primind numele de Filip. Fiind originar din
localitatea Văliug, județul Caraș-Severin, a urmat studiile primare în satul natal şi în Reșița. În anii următori a
terminat studiile secundare la Beiuș, cursurile Academiei de drept din Debreţin, cele ale Institutului teologic
din Caransebeş și cele de la Universitatea din Lipsiae (azi Leipzig).
Este ales director al Institutului teologic din Caransebeș funcție ce o ocupă până în anul 1888.
Între anii 1871-1891 este hirotonit diacon și preot, este tuns monah primind numele de Filaret,
hirotesit arhimandrit, iar în anul 1902 este numit vicar eparhial.
Este membru fondator al Tipografiei Diecezane din Caransebeș. Este membru al sinodului eparhial ca
deputat preoțesc, iar începând cu anul 1881 devine deputat preoțesc al Congresului național-bisericesc.
Timp de doi ani, a fost membru al comitetului administrativ al comitatului Caraș-Severin. Împăratul Francisc
Iosif I, recompensându-i râvna Sa, l-a decorat în anul 1907 cu ordinul de Cavaler al coroanei de fier clasa a
III-a. A fost membru fondator al „Astrei”, membru al societății „România jună” din Viena și al „Societății
Regale Române de Geografie”. În semn de respect pentru fidelitatea slujirii Bisericii locale din Episcopia
Caransebeșului, arhimandritul Filaret Musta a fost hirotonit arhiereu în data de 5 octombrie 1921, la vârsta
de 82 de ani.
Trece la cele veșnice în anul 1930 la vârsta de 91 de ani.

Episcopul Vasile Lăzărescu s-a născut în anul 1894 în localitatea Cornești. A urmat cursurile liceale
în Timișoara, cele universitare în Cernăuți, obținând mai târziu titlul de doctor în teologie în anul 1919. În
paralel a studiat pedagogia și filosofia la Universitățile din Budapesta, Viena și Cernăuți.
A fost profesor și duhovnic la Academia teologică din Oradea, iar între anii 1925-1931 a fost redactor
al foii eparhiale „Legea Românească” din Oradea.
A fost numit protopop în anul 1926, a intrat în monahism în anul 1928, primind în același an rangul de
protosinghel, iar pe cel de arhimandrit în 1929. La 21 octombrie 1933 este ales episcop al Caransebeșului.
Școala teologică a eparhiei, în zilele păstoririi ca ierarh al Caransebeșului, s-a bucurat de o importantă
dezvoltare din punct de vedere material, în această perioadă construindu-se un internat, clădire ce susținea
nevoile elevilor din acea perioadă.
În 1940 este ales ca episcop al Timișoarei, iar din anul 1947 devine arhiepiscop al Timișoarei. Tot în
anul 1947, în luna octombrie este instalat ca mitropolit al Banatului.

14